NOI ȘI CERUL
(LITERAR)
Publicația națională de astropoezie și cosmopoezie
a Societății Astronomice Române de Meteori
(SARM)
NR.3, NOIEMBRIE 2025
SUMAR:
mini-serial, medalioane, dialoguri și mini-antologii de astropoezie;
astro-foto-poezie, astrocatrene, diverse și poeme astrofotografice în
REGINA AURORELOR, ASTRO-HAMLET, COMETA LEMMON, PREZENTĂRI ȘI MINI-SPECTACOLE SARM DE ASTROPOEZIE, PRIETENIE ASTRO-LITERARĂ ȘI COMEMORAREA MARILOR POPULARIZATORI DE ASTRONOMIE VICTOR ANESTIN ȘI HARALD ALEXANDRESCU, MĂRUL LUI NEWTON, CU „OCHI DE PEȘTE” ÎN CANARE, SCORPIUS ȘI OPHIUCHUS, VARĂ LA STELE – PERSEIDE 2025, NOUTĂȚI „ASTRO” DIN SEPTEMBRIE 2025 DE LA SALONUL CULTURAL MIHAIL SEBASTIAN, ÎN CĂUTAREA AUROREI BOREALE, CULMI DE ANTI-ASTRONOMIE ȘI ASTRONOMIE, UN NOU RECORD MONDIAL DE LONGEVITATE ÎN ASTROPOEZIE, OBSERVATORUL STARHOPPER ÎN ACȚIUNE, CĂSĂTORIE INTERGALACTICĂ...
*
AURORELE POLARE
De Zigmund Tauberg
În nopţile polare se aratǎ
Perdele de luminǎ coloratǎ.
Deşi-i noapte polarǎ
Pe cer se desfǎşoarǎ
Spectacol de luminǎ, o minune
Şi şase luni dureazǎ-o stagiune,
Jucatǎ de radiaţii venite de la Soare,
Ca salǎ de spectacol, regiunile polare,
Tot ce trǎieşte-acolo e public spectator,
Ca scenǎ, atmosfera,
Stagiuni ce se repetǎ cât va dura şi Terra,
Totu-i condus de Soare, marele regizor.
Aceastǎ astropoezie face parte din volumul „Simfonia astralǎ”, cu prefaţă de Andrei Dorian Gheorghe şi astrofotografii de Valentin Grigore, publicat în 2019 de cel mai longeviv astropoet din lume.
Peste şase ani, în 28 Septembrie – 8 Octombrie 2025, acelaşi Valentin Grigore a condus o expediție a SARM chiar la Cercul Polar pentru observarea superbului fenomen.
Iatǎ un rezultat special:
REGINA AURORELOR
(1 Octombrie 2025, Tromsø, Norvegia)
Astro-foto-poezie observațională de Valentin Grigore
Aurora sub toate formele și culorile, lente sau cu evoluții rapide.
La final, a apărut această minunăție, care a evoluat rapid,
culori incredibile în mai puțin de un minut
de la apariție la dispariție:
Regina Aurorelor!



*
În vara lui 2015 am „coborât” cu vaporul din Suedia în Danemarca prin Strâmtoarea Øresund, trecând printre Insula Hven (unde Tycho Brahe și-a construit Observatorul Uraniborg) și Kronborg (așa-zisul castel al lui Hamlet), după care am publicat lucrarea de astro-turism în limba engleză „From Helsinborg to Helsingor, between Brahe and Hamlet” (o puteți găsi pe Cosmopoetry – SARM and Friends).
Peste 10 ani, pe 11, 12 și 13 August 2025, am publicat tot în engleză un mini-serial de astropoezie în trei episoade, „Astro-Hamlet”, pe website-ul organizației mondiale Astronomers Without Borders (cu 100.000 de urmăritori din 140 de țări, dar care nu are funcțional contorul extern al vizualizărilor).
Aş dori să mai precizez, înainte de a reda în limba română mini-serialul amintit, că voi folosi pentru el trei fotografii din 2015 și că (veți înțelege de ce atunci când îl veți lectura) supernova descoperită de Tycho Brahe în 1572 a zdruncinat conceptul „cerului stelelor fixe”, impus de biserică pentru multe secole de la tratatul „Almagesta” al lui Claudiu Ptolemeu din secolul 2 după Christos.
ASTRO-HAMLET
De Andrei Dorian Gheorghe
ASTRO-HAMLET (1) – SUPĂRAREA UNUI PRINȚ DANEZ
Sunt peste douăzeci de sateliți
în jurul planetei Uranus
numiți după colegii mei,
personaje shakespeariene.
Dar de ce tocmai eu,
cel mai spectaculos personaj
al Bardului din Avon,
m-am trezit cu numele dat doar unui crater
de pe satelitul Oberon?
Este nedrept și pentru aceasta
cer socoteală omenirii! -
spuse supărat Hamlet.
ASTRO-HAMLET (2) – INSULA CEREASCĂ A LUI TYCHO BRAHE (1546-1601)
Un rege al Danemarcei i-a dăruit
marelui astronom Tycho Brahe
o insulă (unde acesta și-a creat
observatorul Uraniborg)
pe care un alt rege al Danemarcei
i-a confiscat-o ulterior.
În ciuda realizărilor sale în
astronomia stelelor și planetelor,
Tycho Brahe a crezut că
planetele se învârtesc în jurul Soarelui
și împreună cu el înconjoară Pământul,
care este centrul Universului.
Tycho Brahe a fost un fel de
Hamlet al Doilea
salvat de supernova SN 1572.
ASTRO-HAMLET (3)
Într-un fel sau altul,
toți acei oameni minunați care
au contribuit la misiunile spațiale
au fost atinși de spiritul lui Hamlet:
„A zbura, sau a nu zbura -
aceasta este dilema.”



Redăm și linkurile de la AWB cu acest mini-serial, împreună cu reacțiile editoarei americane Andee Shwerwood:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/11/astro-hamlet-1-the-anger-of-a-danish-prince-by-and
Feedback Andee Shwrwood:
„Salut, Andrei.
Sper că te-ai bucurat de ultimul weekend.
Tocmai am postat ultima ta poezie (și cred că Prințul merita să aibă numele atașat de un satelit, el a fost înșelat!).
M-am bucurat de poezie și aștept să le citesc pe următoarele din această mini-serie.
Ai ales să scrii despre un <great subject> și ai făcut o <fine job> compunând poezia.
Bravo!”
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/12/astro-hamlet-2-tycho-brahes-heavenly-island-by-and
Feedback Andee Shwrwood:
„Salut. Andrei.
Îți mulțumesc pentru că mi-ai trimis azi al doilea episod din serialul tău.
Tycho Brahe a fost o persoană interesantă și m-a bucurat să învăț mai mult despre el mulțumită poeziei tale.
Sunt curioasă să văd a treia parte a serialului și despre cine vei mai scrie.”
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/13/astro-hamlet-3-by-andrei-dorian-gheorghe
Feedback Andee Shwrwood:
„Salut. Andrei.
<To fly or not to fly...>
Doar dacă am avea aripi.
Astropoezia ta finală a fost perfectă pentru a încheia mini-serialul.
Îți mulțumesc mult pentru poezie și pentru că ți-ai impărtăşit din nou talentul pentru acest blog.”
În încheierea acestui capitolaș, preiau trei idei din proiectul din 2015 și le redau în limba română:
TREI TIPURI DE MORALĂ ÎN STRÂMTOAREA ØRESUND
De Andrei Dorian Gheorghe
O MORALĂ PENTRU INSULA LUI BRAHE
Uneori astronomia creează holograme în sufletele noastre.
O MORALĂ PENTRU CASTELUL LUI HAMLET
Uneori literatura este mai seducătoare ca istoria.
CONCLUZIE
A fi sau a nu fi
o stea catalogată
înseamnă a simți sau a nu simți
armonia omenească.
*
În partea a doua a super-evenimentului Târgoviște Astro-Space-Fest 2025, desfășurată la Runcu Stone în organizarea SARM, Cosmin Sorin Micloș (președinte fondator al Asociației Ucenicul Astronom cu sediul în Miercurea Ciuc și membru în consiliul de conducere al SARM) a fotografiat o cometă foarte spectaculoasă pe 19-10-2025.
Adaptând un text mai vechi și combinându-l cu imaginea a rezultat următoarea creație cosmopoetică:
Bună dimineața cu Cometa C/2025 A6 (Lemmon)
Astro-foto-poezie de Cosmin Sorin Micloș
Bună dimineața.
Am scris un haiku.
HAI CU LUMINA!!!

*
Urmează scurte relatări despre...
PREZENTĂRI ȘI MINI-SPECTACOLE DE ASTROPOEZIE ALE SARM
ÎN PRIMA PARTE A LUI 2025
Astrocatrene, texte și poeme fotografice de Andrei Dorian Gheorghe
Jupiter, Soare și Luna
Mi-au făcut mai bună luna.
Nu lună a sindrofiei,
Ci Luna Astronomiei!
Pe 11 Aprilie 2025, sala de la parterul Observatorului Municipal Amiral Vasile Urseanu din București a găzduit o celebrare în cadru restrâns a Lunii Mondiale a Astronomiei 2025 (eveniment anual organizat de Astronomers Without Borders), la care au participat coordonatorul național al AWB pentru România (și președinte al SARM) Valentin Grigore, personalul observatorului (în frunte cu coordonatorul Adrian Bruno Șonka) și unii dintre membrii Filialei SARM București.
Au avut loc discuții serioase și vesele despre astronomie (conduse de Adrian Sonka), Valentin Grigore și-a prezentat ultimele astrofotografii, Ion(uț) Moraru, Erik Culescu, Delia Moțoc, Ștefan Niciev, Alex Vizitiu și Andrei Dorian Gheorghe au recitat astropoezii, ultimul prezentându-și și cartea „Cronici astronomice jubiliare 2023-2024 printre astropoezii campioane...”, Editura Astromix, 2025.









Nu sunt mai multe stele peste Bârlad,
Ci se descoperă-ntr-un mai mare grad
Astfel de lumini doar la observator
C-un telescop și-un om mai pătrunzător.
Pe 8-10 Mai 2025 m-am prezentat la întotdeauna frumoasa sesiune de astronomie a simpozionului cultural anual din Bârlad, o admirabilă acțiune tradițională deschisă personalităților din diferite domenii din România și Republica Moldova.
Organizată mereu impecabil de coordonatorul complexului astronomic local, Dumitru Ciprian Vîntdevară (care a descoperit numeroase stele variabile, o novă roșie luminoasă și o novă extragalactică), această sesiune de astronomie i-a avut ca oaspeți principali în acest an pe astronoma emerită Magda Stavinschi (fostă directoare a Institutului Astronomic al Academiei Române și președintă a două comisii ale Uniunii Astronomice Internaționale), pe fondatorul școlii românești a descoperitorilor de stele variabile, Jan Ovidiu Tercu (coordonator al complexului astronomic din Galați), pe fosta olimpică și actuală profesionistă la Institutul Astronomic, Ruxandra Toma, precum și pe recordmanul național la descoperirea de stele variabile prin metoda „survey”, Gabriel Neagu, tânăr ambasador al American Association of Variable Star Observers.
Au fost, de asemenea, expuse și ultimele cărți de la editura de cultură astronomică Astromix.
Iar pentru mine a fost o onoare să contribui la atmosfera plăcută a evenimentului prin recitarea a circa 15 astrocatrene de-a lungul întregii sesiuni.
(Mă onorează, totodată, și a treia poză, unde apar cu organizatorul Ciprian Vîntdevară, care ține în mâini ultimele mele două cărți.)








Sunt oameni care-n diferite feluri
Au inclus zboru-n Spațiu printre țeluri.
Dar dacă-ți iei bilet gratis la SpaceFEST,
Nicio rachetă nu o să îți dea rest!
Pe 9-11 Mai 2025, Universitatea Politehnică București a organizat mega-evenimentul public București SpaceFEST 2025, dedicat științelor spațiale.
Între acestea, două sesiuni de astronomie au fost încredințate, chiar în amfiteatrul principal din clădirea rectoratului, celor mai îndrăgiți și activi popularizatori de astronomie, Adrian Șonka și Valentin Grigore, vestiți și pentru umorul și, uneori, maniera poetică prin care explică tainele și frumusețile Universului.
Mi-am găsit și eu puțin loc printre demostrațiile celor doi maeștri, întâi pe 10 Mai, printr-o scurtă prezentare individuală de astropoezie, iar pe 11 Mai coordonând un mini-spectacol de astropoezie cu participarea lui Alec Bartos, Ion(uț) Moraru, Ștefan Cristache și Ștefan Niciev.
A mai existat pentru unii spectatori și magia atingerii unor „pietre venite din cer” – meteoriți din colecția gorjanului Răzvan Andrei.
Iar acum sunt bucuros întrucât, pentru finalul poemului fotografic următor, am reușit să prind și o poză cu simpaticii Adrian Șonka și Alex Vizitiu (autor a două dintre fotografiile de mai jos) la București SpaceFEST 2025.









*
Pe 9 Mai 2025 am avut bucuria unei scurte întâlniri la Bârlad cu profesorul Ioan Adam, președintele fondator al celei mai active organizații de astronomie în mediul școlar din România, Asociația Astronomică Sirius, organizatoare a numeroase evenimente naționale astronomice și ecologice pentru toate vârstele (inclusiv concursuri literare pentru elevi), participantă la multe programe internaționale și pregătitoare de olimpici în astronomie.
PRIETENIE ASTRO-LITERARĂ
Când doi astro-prieteni se întâlnesc,
Totul în jurul lor devine ceresc.
Iar dacă schimbă-ntre ei cărți frumușele,
Poți fi sigur că ascund stele în ele!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Într-adevăr, a existat și un schimb astro-literar: i-am dăruit cartea mea „Cronici astronomice jubiliare 2023-2024 printre astropoezii campioane...”, iar domnia sa mi-a oferit ultimele două numere ale revistei pe care a înființat-o și o conduce din 1999, „Pași spre Infinit”, practic cea mai longevivă revistă de astronomie din istoria României, care include și o rubrică permanentă de cosmopoezie și ar trebui să devină o țintă pentru orice bibliofil.

Ulterior, același Ioan Adam a inițiat comemorararea a doi mari popularizatori de astronomie (150 de ani de la nașterea lui Victor Anestin și 80 de ani de la nașterea lui Harald Alexandrescu) pentru care am publicat o astropoezie în engleză pe website-ul Astronomers Without Borders pe 30 Mai 2025, apoi în română în revista sa „Pași spre Infinit”, nr. 53, la sfârșitul unui articol pe care l-am dedicat celor doi.
Despre această astropoezie, americanca Andee Sherwood (editoarea AWB) mi-a scris: „Este o compozitie foarte interesantă și informativă și, ca întotdeauna, a fost o plăcere să o postez azi pentru tine.”
Dar acum prefer să nu indic linkul (cei interesați o pot găsi ușor, accesând butonul „blogs” de la AWB și căutând-o după dată), ci doar să redau o variantă mai scurtă a ei:
COMEMORÂND DOI CAMPIONI ROMÂNI ÎN POPULARIZAREA ASTRONOMIEI
De Andrei Dorian Gheorghe
Victor Anestin (1875-1918),
fondator al primei reviste de astronomie
din România,
și Harald Alexandrescu (1945-2005),
fost coordonator al
Observatorului Municipal București,
și-au asumat explicarea luminii stelelor
într-un mod emoțional
pentru oamenii din țara lor
în timpuri diferite.
Morala:
Da, comoara cea mai pură
Care nu are măsură
Și din stele ne-a fost dată:
Lumina unificată!
*
În 2025 s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Petre Vlad, cel care avea să fie arestat politic de regimul comunist pe când era student la Litere, iar apoi avea să publice poezii în mai toate revistele literare importante sub diferite pseudonime, fixându-se în cele din urmă la Dominic Diamant.
După Revoluție a putut să-și publice circa treizeci de volume de poezie, proză și eseu.
Din 1996 a fost participant permanent la Festivalul de Cosmopoezie și la antologiile de astropoezie în limba engleză ale SARM, devenind și unul din cei șase laureați cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie.
Am ales a exemplifica din creația lui o perlă astropoetică publicată inițial în limba engleză în super-proiectul internațional „Newton and the Striking Apple” (pornind de la legenda cu fructul care l-a inspirat pe descoperitorul legii atracției universale!) din 2007 de pe website-ul Cosmopoetry – SARM and Friends, ce va fi însoțită de o fotografie pe care i-am făcut-o în 2014 și pe care am publicat-o prima dată în același an într-un alt proiect de pe același website, „An Apostle near Dejhagascar”.
Cu acest prilej inaugurăm și rubrica în serial „Galerie cosmopoetică de aur”.
MĂRUL LUI NEWTON
De Dominic Diamant
Dormea Newton obosit
Când, deodată, s-a trezit:
-Doamne, cum o fi în Rai
Dacă și aici, pe plai,
Tu cu măru-n cap îmi dai?
-Nu te văita ca un rege!
Caută și înțelege
Că la mijloc e o lege!

*
Oriunde sub stele, Lună și Soare,
Inclusiv în Insulele Canare,
Poți să acționezi pescărește
Făcând poze în stil... „ochi de pește”.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Revenind la expediția „Canare 2025” a SARM, vom prezenta trei astrofotografii realizate în La Palma și marcate de farmecul metodei „fisheye” (cu: 1. Conjuncție Lună-Pleiade, Venus, lumina zodiacală, airglow, 23-06-2025; 2. Calea Lactee, 27-06-2025; 3. Lumina zodiacală, Calea Lactee, airglow verde în zori, 28-06-2025).
În fond, Insulele Canare sunt înconjurate de apele pline de pești ale Oceanului Atlantic!
CU „OCHI DE PEȘTE” ÎN CANARE
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



*
În astrologia clasică, luna Noiembrie aparține în proporție de mai bine de două treimi de Zodia Scorpionului (Scorpio, 23 Octombrie – 21 Noiembrie) și în rest de Zodia Săgetătorului (Sagittarius, 22 Noiembrie – 21 Decembrie).
Dar în astronomie, unde se ține cont de evoluția datorată mișcării de precesie a axei de rotație a Pământului, Soarele trece aparent prin constelația Balanța (Libra) în 30 Octombrie – 23 Noiembrie, apoi prin constelația Scorpius în 23 Noiembrie – 29 Noiembrie, după care prin constelația Ophiuchus (29 Noiembrie – 17 Decembrie), cea din urmă nefiind astrologic inclusă în Zodiac.
Le-am dedicat totuși câte un catren constelațiilor Scorpius (numită după scorpionul desemnat de zeița Artemis ca să-l înțepe pe neconvenabilul vânător Orion) și Ophiuchus (sau „omul cu șarpele”, numită după cel ce a fost zeul medicinei în mitologia greacă, Asclepios – sau Esculap în latină), bazate pe stelele principale din cadrul acestora.
CONSTELAȚIA SCORPIUS
Când vin să te ia cu duba
Antares, Akrab și Dschubba,
Să nu ridici prea mult tonul
De te-nțeapă Scorpionul!
(Andrei Dorian Gheorghe)
CONSTELAȚIA OPHIUCHUS
Rasalhague și cu Sabik
Te pot vindeca un pic,
Însă steaua Cebalrai
Te-azvârle direct în Rai!
(Andrei Dorian Gheorghe)
*
În vara lui 2025, SARM a organizat trei tabere de astronomie la Runcu Stone în județul Dâmbovița, două dintre ele formând a 33-a ediție a manifestării „Perseide”.
Pe 2 August, în cadrul taberei „Vară la stele – Perseide 2025”, am coordonat un spectacol de astropoezie pentru elevi, care a fost îmbogățit de o prezentare de instrumente pentru astrofotografie făcută de tânărul David Justin, de una despre planete făcută de Alex Vizitiu și de o prezentare poetică despre cer de Valentin Grigore.
Aceasta a fost, totodată, și o celebrare a celei de-a 30-a ediții a Festivalului de Cosmopoezie al SARM, prima lui ediție având loc în 1996 tot la manifestarea „Perseide” (dar atunci s-a desfășurat la Salonul Artelor de la Primăria Târgoviște, cu un „supliment” la Cabana Babele din Bucegi).
Printre participanți s-au numărat și medaliatul cu argint la ultima Olimpiadă Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori, Mihai Teșileanu, și medaliata cu bronz la ultima olimpiadă națională de același fel, Ariel Voicu.
Rezultatul a constat în două mini-antologii de astropoezie, pentru care am apelat și la autori consacrați din SARM.
(Citindu-le, veți înțelege de ce am afirmat de mai multe ori că elevii care observă cerul pe viu, cu îndrumarea unor astronomi de calitate, pot fi mai performanți în astropoezie decât poeții consacrați care caută cerul doar pe Internet.)
Le vom reda în continuare într-un concept îmbinat cu câteva poeme fotografice despre aceste evenimente.
PERSEIDE 2025 LA RUNCU STONE
-UN APUS DE SOARE LA RUNCU STONE
Poem astrofotografic de Andrei Dorian Gheorghe







-PERSEIDE 2025
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



-METEORI DE VARĂ 2025
O mini-antologie de astropoezie a SARM
Perseus a zburat
călărind calul înaripat Pegasus.
Meteorii Perseide (copiii lui)
au învățat să-i ducă singuri
zborul mai departe.
(Andrei Dorian Gheorghe, București)
Cerul este moștenirea
pe care am primit-o gratis.
Ce-ar fi să ne închipuim
că facem parte
dintr-un curent de meteori?
(Valentin Grigore, Târgoviște)
Meteorii cad,
noaptea plânge scântei vii,
dor în zbor efemer.
(Alex Vizitiu, Bucuresti)
În orașul meu
poluarea luminoasă mă orbește,
multe mașini produc poluare sonică
și risc adesea să fiu lovit
de biciclete, mașini și oameni neatenți.
Dar la munte descopăr liniștea stelelor,
iar înalții meteori nu mă pot lovi.
(Andrei Dorian Gheorghe, București)
Stele cădeau frumoase în zare,
mă făceau să uit de-al inimii tale dor.
Ochii tăi îmi luminau calea
și melancolie vedeam în noaptea
stelelor căzătoare.
(Alexandru David Datcu, 18 ani, București)
Vara la stele eu mi-o petrec,
acolo prieteni buni îmi fac,
deși uneori sunt nori, noi ne jucăm
sau mai multe învățăm despre cer.
Când vremea-i bună, umblăm prin păduri,
iubim copacii pentru roadele lor,
mai stăm și admirăm natura
netulburată până acum de om.
Noaptea este actul principal,
stele nevăzute de acasă în forme diverse,
poți vedea Calea Lactee,
meteori sau chiar câțiva bolizi.
(Sophia Maria Andrei, 12 ani, Târgoviște)
Se văd stele căzătoare,
se văd stele călătoare,
ace de lumină pe cer
atrăgându-ți privirea pentru o clipă.
Încerci să-ți pui o dorință
într-o piatră muritoare,
dar până să o rostești
ea dispare.
(Ariel Voicu, 13 ani, București)
Un bolid și un meteorit
tocmai ce s-au întâlnit.
„Hei, bolide, ce mai faci?
Iarăși fugi, iarăși tragi
la carul Universului?”
Iar bolidul spuse:
„Cum îndrăznești să judeci
puterea mea și a stelelor
și a tuturor fenomenelor cerești?
Eu, bolid superb,
sunt un rege,
stăpân pe cerul nopții!
Eu râd chiar și în fața morții!”
Însă…
Ultimele cuvinte ale bolidului
nu s-au înregistrat.
A căzut și mort s-a aflat.
Și așa, al nostru meteorit
singur a rămas
și la soarta lui s-a tot gândit
până ce un geolog a sosit
și acasă l-a luat
și l-a tot studiat.
Iar meteoritul nostru s-a văzut
pe o masă admirat.
Fericit, a adormit.
(Maya Pop, 15 ani, Brașov)
Meteori, lacrimi cerești,
eu sunt singur… tu mă străjuiești.
Trec mișcările diurne,
merg și eu, nu lăsa urme,
lumini terestre bagă stele-n urne,
viața vor ca să le-o curme…
Cu dor cântă fanfare nocturne.
(Ștefan Cristache, 17 ani, Târgoviște)
Am lipsit
ca valul refluxului.
M-ai părăsit
ca Luna cerul.
Te-am așteptat
asfințindu-ți sorii.
M-ai înșelat
ca stelele
meteorii.
(Alec Bartos, Cluj-Napoca)
Chitară plină
Cu stele electrice,
Cer în fierbere.
(Constantin Kapitza, București)
Un astronom faimos m-a întrebat:
„Ce simbolizează pentru tine
principalii curenți meteorici de vară?”
I-am răspuns:
„Apele cerului (Delta Acvaride de Sud)
ne spun să nu ne lăsăm împunși
de coarnele vieții (Alpha Capricornide),
ci să prețuim zborul (Kappa Cygnide)
și vitejia eroică asemănătoare meteorilor
ce înfruntă atmosfera (Perseide).”
(Andrei Dorian Gheorghe)
Această mini-antologie a fost publicată pe website-ul Astronomers Without Borders în ziua de 7 Septembrie 2025:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/07/summer-meteors-2025-a-mini-anthology-of-sarm-by-an
Răspunsul editoarei americane Andee Sherwood a fost:
„Salut, Andrei.
Colecția voastră de astropoezii este MINUNATĂ!
Tu, Valentin și copiii ați scris poezii atât de inteligente și adorabile!
Îți mulțumesc mult că ai pus împreună această colecție și ai trimis-o către Astropoetry Blog.
Fiecare poezie a împărtășit emoție despre experiența curenților de meteori și toate au părut să vină cu adevărat din inimile autorilor.”
-SPECTACOL DE ASTRO-COSMO-POEZIE
Poem fotografic de Andrei Dorian Gheorghe














-SUB ASTRE
O mini-antologie de astropoezie a SARM
TABĂRĂ DE ASTRONOMIE
De Andrei Dorian Gheorghe (București)
Într-o tabără de astronomie,
adulții devin copii când privesc cerul
cu ochiul liber,
iar copiii devin adulți când privesc cerul
prin telescop.
O PRIVIRE LA STELE
De Valentin Grigore (Târgoviște)
Trebuie să privim stelele împreună
pentru că ele nu strălucesc singure.
O privire la stele
îți aduce speranța
de a te ridica.
HAIKU
De Alex Vizitiu (București)
Canale de ionizare,
lumini ce străbat noaptea -
tăcere electrică.
LUNA
De Adda Cristiana Mitrache (14 ani, Târgoviște)
Ce vestește Luna în cer?
Noaptea ce vine din trecut.
Stele înconjoară
lumina sa cu viață,
de pe umeri cade o povară
căci ea dintr-o dată te poate cuceri.
Ca o farfurie de cașcaval,
ea creează valuri mari la mal.
Noaptea se sfârșește.
Adio! Lumina Lunii
ziua nu o mai primește!
AURORA BOREALĂ
De Alexandru David Datcu (18 ani, București)
Soarele ne trimite un semn vital,
devenim culori,
suspin la orizont…
De la nord, peste barcă,
apar lumini.
Lacrimi pe cer,
sentimente pier,
aurora dispare…
dorul reapare!
AMENINȚAREA CUMETREI COMETE
De Alec Bartos (Cluj-Napoca)
Încă o orbită, te rog,
mai vreau să dau din coadă!
Îți cer mult, Prea-Luminosule?
Nu-ți ajunge că te orbitez
regulat în tăcere, de atâta timp…
Și n-am zis nimic?
Știu că te bucuri!
Nu-ți poți ascunde…
erupțiile solare.
Dar, deși nu-i frumos,
te ameninț calculat!
De mă arzi iar,
la următoarea orbită
îmi las coada
șopârlistic.
PRIN OCHII MEI
De Sophia Maria Andrei (12 ani, București)
Prin ochii mei văd stelele,
sute, mii, câte-or fi?
Constelații prind contur
și mai cade câte-un meteor.
PRINZĂTOAREA DE STELE
De Ariel Voicu (13 ani, București)
Cea mai întunecată parte a Universului
trage milioane de stele
pentru un inel de lumină.
Atrage tot:
stele, planete…
și face o colecție mică,
le adună pe toate,
creând o galaxie de posibilități și mistere.
HAIKU
De Constantin Kapitza (București)
Aceiași zidari
Într-o Cale Lactee,
Ostrovul nostru.
CÂT DE GREU?
De Ion(uț) Moraru
Cât de greu i-ar fi unui om
să ajungă pe Marte?
Acolo, robotul Curiosity a putut
să se plimbe pe Muntele Sharp,
roverul Perseverance a adunat
mostre cu jeturi de laser,
iar elicopterul Ingenuity a demonstrat
că poate zbura pe altă planetă decât Pământul,
ceea ce, cred,
face destulă istorie.
ÎNTR-O TABĂRĂ DE VARĂ A SARM
De Andrei Dorian Gheorghe (București)
Pe un platou montan
cu vreo 10 telescoape
și vreo 25 de iubitori ai cerului…
Unul spune că pe cer se văd
avioanele, care zboară mai încet,
sateliții artificiali, care zboară mai repede,
și meteorii, care zboară cel mai repede.
Unul se întoarce spre Cassiopeia
și rămâne țintuit de farmecul ei.
Unul se bucură că a văzut un meteor.
Unul zice despre constelații
că Serpens ar trebui să se numească Draco,
iar Draco ar trebui să se numească Serpens.
Doi cățeluși, fani ai evenimentului,
latră din când în când aprobator,
prevestind că întoarcerea cerească
a câinilor lui Orion
nu este departe.
Această mini-antologie a fost publicată pe website-ul Astronomers Without Borders în ziua de 8 Septembre 2025:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/08/a-summer-under-the-stars-a-mini-anthology-of-sarm
Editoarea americană a AWB, Andee Sherwood, mi-a răspuns astfel:
„Salut, Andrei.
Sunt cucerită într-o manieră fericită citind toate poeziile din a doua colecție pe care mi-ai trimis-o.
Îți mulțumesc pentru ea și, dacă poți, mulțumește-le tuturor autorilor pentru frumoasele lor poezii.
Mulțumiri speciale pentru poezia ta despre cum adulții pot deveni copii la star party-uri.
Aproape că am uitat cât amuzament poate fi la un asemenea eveniment.”
-ÎN TABĂRĂ LA RUNCU STONE
(1. Venus și Jupiter; 2. Venus, Aldebaran, Hyade; 3. Foc de tabără astronomică)
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



-VARĂ LA STELE – PERSEIDE 2025
Poem fotografic de Andrei Dorian Gheorghe












*
Pe 16 Septembrie 2025, Salonul Cultural Mihail Sebastian a desfășurat o nouă ședință în care, pe lângă obișnuitele reprize literare și muzicale, profesorul Zigmund Tauberg a făcut loc astronomiei și astropoeziei.
De astă dată, domnia-sa a insistat asupra planetei Saturn (firesc, dacă ne gândim că această planetă se afla aproape de opoziție) și, printre altele, a citit o astropoezie din volumul său „Simfonia astrală” din 2019, dedicată unuia dintre cei mai interesanți sateliți ai acesteia:
ENCELADUS
De Zigmund Tauberg
De cercetezi cerul nocturn,
În depărtare e Saturn,
Planetă mare, majestuoasă,
Iar cercetarea ne arată
Că-i o planetă-nconjurată
De-o familie numeroasă
De sateliți, iar unul este
O lume demnă de poveste
Și Enceladus se numește.
El e un cosmic patinoar,
Un vast tărâm de gheață doar
Ce-ocupă-ntreaga suprafață.
Sub haina lui groasă de gheață
Se crede că există viață,
Astfel că n-ar fi de mirare
Că nu suntem viețuitoare
Aflate singure sub Soare
Și că minuni adevărate
Se-ascund în lumi îndepărtate.
La rândul meu, am încercat o mică celebrare a celor trei decenii de existență a mișcării de astropoezie și cosmopoezie a SARM (fondată în Septembrie 1995) și am dat citire unei astropoezii pe care am publicat-o întâi într-o cărticică din 1997, „Noile astroproverbe în versuri ale astronautului Sazartinus”, apoi am republicat-o în limba engleză în ediția 1999 a celebrului Calendar Astronomic anual de Guy Ottewell (80-90 de pagini luxoase A3, alcătuit de o super-echipă internațională, cu siglele Universității Furman și Ligii Astronomice din SUA – sponsorul Zilei Internaționale a Astronomiei – și în care, printre explicațiile tehnice, apar uneori citate despre Cosmos de clasici ai literaturii universale).
Există totuși o diferență între varianta veche și cea nouă a acestei astropoezii datorată faptului că Pluto era considerată planetă normală în 1999 (ceea ce nu mai este valabil din 2006, de când a fost reclasificată drept planetă pitică).
BULETIN DE IDENTITATE AL SISTEMULUI SOLAR
De Andrei Doran Gherghe
Locul nașterii și adresa:
Calea Lactee.
Strămoș:
Big Bang.
Semnalmente:
un corp sacru,
opt planete și zeci de sateliți,
mii de asteroizi și de comete,
zburdalnică materie meteorică.
Eliberat de secția de poliție
a seriei stelelor principale.
La „zona de astropoezie” a ședinței a mai contribuit și un poet reputat, din a cărui creație vom reda o poezie dintr-un volum mai vechi.
SACUL
De Constantin Kapitza
Aveam un sac cu stele plin
Şi m-am suit pe-o casă,
Le-am dat drumul, până-n senin,
În noaptea cea rămasă.
Pe fundul sacului, de dimineaţă,
Luceafărul se agăţase-n ţesătură,
L-am scos, apoi l-am șters bine pe faţă,
Iar marile cuvinte îi fierbeau în gură:
-Nu mă lăsa în sac, eu mă topesc
Şi lumea asta n-o s-o mai trezesc.
Mica celebrare a mișcării din SARM la Salonul Cultural Mihail Sebastian a avut și un invitat special, membru al acesteia încă din 1999.
Trei dintre astropoeziile citite de acesta au fost inițial publicate în limba engleză pe website-ul AWB (în traducerea mea) pe 30 Septembrie 2025.
Iată cum arată materialul respectiv în românește:
UN MEDALION DE ASTROPOEZIE CU ION(UȚ) MORARU
De Andrei Dorian Gheorghe
Prima lumină
a unui telescop nou –
o nouă viață!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Ion(uț) Moraru este unul dintre cei mai vechi și activi membri ai mișcării de astropoezie a Societății Astronomice Române de Meteori.
-TREI ASTROPOEZII DE ION(UȚ) MORARU
RADIAȚIA LYMAN-ALFA, PRIMA LUMINĂ
Capul mi se pierde în iarbă
la fel ca steaua aceea în miezul nopții,
trei sute de milioane de ani
după Big Bang,
când fotonii, eliberați, au început
să zboare sprințar spre noi.
MONSTRUL DIN VIRGO
Variații de luminozitate la sute
de milioane de ani lumină de noi
ne-au făcut să îndreptăm telescoapele
s-o cunoaștem pe Ansky.
Prima dată când o gaură neagră supermasivă
a fost văzută cum se trezește,
o bulă care orbitează în jurul astrului,
ca un cocon,
aceasta ar emite ultraviolete și lumină,
apoi infraroșii și raze x.
În același timp,
un obiect necunoscut gravitează
în jurul mastodontului.
Vom asista la micul dejun
al acestui monstru?
DRUM ANCESTRAL CU POLUARE LUMINOASĂ
Nu se bucură mai mult
de reflexia Lunii și a stelelor în mare
bebelușii de broască țestoasă?
Eclozează noaptea la unison,
când aerul este mai rece
și prădătorii sunt mai puțin numeroși,
deci viața le este ocrotită.
Doar că se aprind în zare luminile artificiale
și viitoarele țestoase merg spre om,
să îi arate acestuia cât e de mare.
Iată și linkul către lucrarea aceasta în forma de la AWB:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/09/30/an-astropoetry-medallion-with-ionut-moraru-by-andr
Și reacția editoarei americane Andee Sherwood, după care voi încheia relatarea cu câteva imagini de la eveniment:
„Salut, Andrei.
Am decis să postez pe blog minunatele poezii pe care mi le-ai trimis mai devreme.
Poezia ta este <great>, oamenii primesc o nouă viață odată ce încep să observe prin telescop.
Ei devin dependenți de cerul nopții, consumați de minunile de deasupra noastră.
Ei primesc de asemenea o nouă viață odată ce realizează că sunt mai multe de văzut decât nori, Lună și Soare.
Nu este uimitor cum privitul cerului nopții ne capturează cu totul?”
16 SEPTEMBRIE 2025 – O DUPĂ AMIAZĂ CU PATRU ASTROPOEȚI
Poem fotografic de Andrei Dorian Gheorghe








*
Salutând revenirea unui inginer astropoet care mi-a fost alături încă din 1987 (când nu se putea face mai nimic din cauza rigidității sistemului politic!) în ideea realizarii unei mișcări de poezie a Cosmosului și a devenit ulterior unul dintre cei șase laureați cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie, redăm mai jos un material pe care l-am publicat inițial în limba engleză (în traducerea mea) pe website-ul AWB în 3 Octombrie 2025 și pe care îl vom însoți de o astrofotografie de Valentin Grigore (realizată pe 29 Martie 2025 la Runcu Stone).
UN DIALOG DE ASTROPOEZIE CU VICTOR CHIFELEA
De Andrei Dorian Gheorghe
Timpu-i bani – spun unii.
Dar timpu-i și Universul
cu stele!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Victor Chifelea este cel mai vechi coechipier al meu în mișcarea de creație a SARM și unul dintre cei care au primit Marele Premiu Național pentru Astropoezie.
TIMPUL
De Victor Chifelea
Eficiența timpului săgeată
pornită din nucleu fundamental
lovește fără greș
oricând, orice și pe oricine.
Astfel se duc și vin noian de stele,
trec lumi, se învolburează nebuloase,
iar galaxii dispar sau se desprind
în ritm de supernove explodate.
Și până și pe mine m-a străpuns
căci ieri eram boboc, azi floare,
iar mâine veștedă petală
purtată de-un vânt rece de uitare.

Linkul de la AWB cu această lucrare este următorul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/03/an-astropoetry-dialogue-with-victor-chifelea-by-an
Și reacția editoarei americane Andee Sherwood:
„Salut, Andrei.
Multe mulțumiri pentru poezia ta și poezia lui Victor de azi.
M-am bucurat de ambele și am apreciat efortul care a dus la compunerea fiecăreia.
Poezia lui Victor are un sfârșit minunat prin transformarea <personală> dintr-un boboc într-o petală veștedă.
Versul final este de asemenea puternic și bine scris.
Trebuie să fie frumos să ai un asemenea prieten astropoet în SARM.”
*
Revenim la expediția SARM de la Cercul Polar.
Iată o confesiune tulburătoare a conducătorului expediției, urmată de o mini-antologie SARM de astro-haiku (în care a fost inclus și un textuleț de un iubitor al cerului de mare valoare internațională din Diaspora, Ovidiu Văduvescu din Insulele Canare, lider al proiectului descoperitor de asteroizi EURONEAR) inspirată de fotografiile acestuia, iar în final o imagine semnificativă de grup realizată tot de Valentin Grigore:
ÎN CĂUTAREA AUROREI BOREALE
(Alta, Norvegia, 30 Septembrie 2025)
Poveste de Valentin Grigore
Furtuna geomagnetică din această perioadă
a generat un spectacol al aurorei greu de descris în cuvinte.
Nu mi-am imaginat vreodată că se poate vedea așa ceva!
Timp de câteva ore,
aurora a avut toate formele de manifestare și toate culorile posibile.
Cu ochiul liber s-a văzut foarte clar
culoarea verde intens în zonele foarte luminoase,
verde pal și gri în zonele mai slabe,
nuanțe de roz-roșu și ceva nuanțe de mov pal.
Dinamica a fost foarte mare la început.
Arcade, perdele și vârtejuri care se deplasau repede sau foarte repede.
Forme verzi mai statice.
Apoi aurora a devenit o pânză colorată,
o pânză fină de nori prin care abia se mai vedeau câteva stele,
fundal colorat pe care evoluau diverse forme mai luminoase,
cu structuri clar definite.
Au fost ore în care am crezut că suntem într-un vis frumos
din care nu voiam să fim treziți.
HAIKU-URI DESPRE AURORA BOREALĂ
O mini-antologie a SARM
Luminile Nordului
De Andrei Dorian Gheorghe
Aurora boreală –
cântec solar
orchestrat de Terra
Urare pentru astro-expediționarii în Nord
De Ovidiu Văduvescu
Cer senin
și „poluat” doar cu
aurore boreale!!!
Nopți polare
De Zigmund Tauberg
În nopți polare
apar culori superbe,
vii aurore.
Aurora din mine
De Constantin Kapitza
Tu, aurora
boreală din mine,
ce fericire!
Aurora Boreală
De Ion(uț) Moraru
Rochie multicoloră –
Apollo i-o lucrează
Terrei
Dulce marmeladă cerească
De Alex Vizitiu
Pânze în curgere –
verde, roz se destramă
peste munți tăcuți
După cum arăta aurora...
De Valentin Grigore
...așa au fost
și emoțiile noastre.
Măreție pe cer!

Această mini-antologie a fost inițial publicată în limba engleză la AWB pe 13 Octombrie 2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/13/northern-aurora-2025-a-mini-anthology-of-sarm-by-a
Iar editoarea AWB, americanca Andee Sherwood, mi-a răspuns:
„Multe mulțumiri pentru mini-antologia cu astro-haiku de la atâția dintre prietenii tăi.
Mă uimește întotdeauna cum reușești să culegi și să traduci fiecare piesă și apoi să trimiți o colecție pentru blog.
Faci o muncă adorabilă, Andrei, pentru blog, și încă o dată a fost o plăcere să postez aceasta pentru tine, împreună cu fotografia foarte <COOL>.”
*
CULMEA ANTI-ASTRONOMIEI
De Andrei Dorian Gheorghe
Să se facă un complex de astronomie
Spre a se observa cerul cu simpatie
Și apoi printre acțiunile mai grele
Să fie-nchis noaptea să nu mai vadă stele!
Din nefericire, după Revoluție au fost semnalate mai multe cazuri în care funcționari numiți și plătiți de stat să se îngrijească de gestionarea culturii și științei din România nu doar că nu au făcut-o cum se cuvenea, ba unii dintre ei chiar au pus contre grosolane astronomiei.
Un asemenea caz s-a produs recent la complexul astronomic din Galați, care aparține de complexul muzeal local de științele naturii.
De acolo a răzbătut faptul că managerul general a închis complexul astronomic pe timpul nopții (inclusiv pentru publicul vizitator) și a desființat programul Astroclubul Călin Popovici (numit după fondatorul școlii românești de observatori de stele variabile), deși coordonatorul observatorului împreună cu membri ai acestui astroclub au creat aici un centru excepțional de astronomie, descoperind din 2012 încoace numeroase stele variabile și realizând o serie de observații importante ale cerului, precum și performând la nivel înalt în educația prin astronomie și pregătirea tinerilor olimpici în domeniu.
Aceasta în condițiile în care, spre comparație, complexele astronomice publice din Occident au posibilitatea și merg pe varianta de a atrage cât mai mulți astronomi amatori pentru a le ajuta în activitățile lor!
Ca o primă încercare de restabilire a normalității este de menționat petiția inițiată de tânărul amabasador al American Association of Variable Star Observers, Gabriel Neagu (descoperitor a peste 100 de stele variabile prin metoda „survey”) și adresată autorităților superioare, pe care au semnat-o cu promptitudine sute de iubitori ai cerului din România.
Cât despre artizanul marilor împliniri astronomice ale gălățenilor, fondator al școlii românești de descoperitori de stele variabile, coordonator al complexului astronomic local, doctor în științe ale educației și specialist în didactica astronomică, eminentul astronom muzeograf Jan Ovidiu Tercu, este evident că acum acesta nu își mai poate desfășura activitatea complexă și de mare performanță.
Dorind o soluționare cât mai rapidă a acestei probleme nefirești pentru o țară din Uniunea Europeană, astfel încât complexul astronomic din Galați și astroclubul aferent să își reia activitățile tradiționale la turație maximă, ne permitem să încheiem mini-capitolul printr-o cugetare pitorească a reputatului astronom amintit mai sus, însoțită de o fotografie cu instituția gălățeană, pe care am făcut-o în 2013:
Fizica este peste tot, atât în bucătărie, cât și în Cosmos.
Numai că în cazul al doilea se numește... astrofizică!
(Jan Ovidiu Tercu)

*
-Unde preferi un astro-space-fest
Mai în afară de Bucharest?
-Ca să nu m-acuzi că merg pe șest,
Aș zice mai degrabă în Vest...
(Andrei Dorian Gheorghe)
În 15-23 Octombrie, Valentin Grigore și SARM au organizat Târgoviște Astro-Space-Fest (Festivalul Național de Astronomie și Explorare Spațială pentru Tineret) la Muzeul de Istorie din Târgoviște și la pensiunea montană Runcu Stone, un eveniment de mare complexitate (cu prezentări, expoziții și observații astronomice de cel mai înalt nivel, practic unul din cele mai importante evenimente de acest fel din istoria României), care s-a bucurat de o participare excepțională și a inclus și o gală de cosmopoezie pentru celebrarea a 30 de ani de existență a mișcării de acest fel a SARM.
Altfel spus, a fost o „culme de astronomie”!
Vom reveni cu amănunte în numărul viitor, nu înainte de a reda un mini-poem fotografic introductiv pe care l-am făcut despre această acțiune:



*
La ședința Salonului Cultural Mihail Sebastian din 16 Septembrie 2025 a avut loc și un turnir de astrocatrene dedicate celei mai spectaculoase planete, a șasea de la Soare și inelată (unii ar zice și că seamănă cu un cap de om cu pălărie), aflată aproape de opoziție, între liderul salonului și directorul Festivalului de Cosmopoezie al SARM.
Iată ce au citit cei doi, turnirul lor fiind însoțit în final aici de o lucrare „astroart” din 2024 (pe care am publicat-o inițial la AWB) a talentatei eleve târgoviștene Ioana Iulia Ilie:
SATURN
De Andrei Dorian Gheorghe
Acuzat de erezie,
Am făcut anestezie
Salutându-l de pe glie
Pe Saturn c-o pălărie.
SATURN
De Zigmund Tauberg
Printre planete, Saturn are
Inele mari, strălucitoare,
Care-au făcut ca el să fie
O cosmică bijuterie.

Apoi, chiar în ziua în care profesorul Tauberg a împlinit 98 de ani, 21 Octombrie 2025, am publicat în limba engleză acest turnir pe website-ul Astronomers Without Borders, anunțând că, astfel, Zigmund Tauberg și-a îmbunătățit propriul record mondial de longevitate în astropoezie.
Iată linkul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/21/saturn-an-astropoetry-dialogue-with-zigmund-tauber
... și răspunsul editoarei americane Andee Sherwood:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru noile poezii și urări fericite prietenului tău drag Zigmund Tauberg.
Publicând poezia lui este o cale adorabilă de celebrare a acestei zile speciale și a mulților săi ani de viață.
Vă doresc toate cele bune.”
Tot pe 21 Octombrie 2025, Salonul Cultural Mihail Sebastian a organizat prin Liana Tauberg, fiica distinsului profesor, un concert aniversar complex și uimitor dedicat acestuia în fața unui public ce a umplut până la refuz sala de spectacol.
Redau acum doar trei fotografii simbolice pe care le-am făcut cu acest prilej (dar voi reveni asupra evenimentului în numărul următor).



*
Pe 1 Iulie 2025, unul dintre observatoarele „survey”-ului ATLAS al NASA, cel din Chile, a reperat al treilea obiect interstelar din istorie care a pătruns în sistemul solar, mai mult ca sigur o cometă. Între cei ce s-au grăbit (inclusiv numeroase observatoare celebre) să confirme această descoperire (fotografiere, măsurători astrometrice și raport către Minor Planet Center), al treilea din lume, primul din emisfera nordică și cel dintâi dintre astronomii amatori a fost românul Felician Ursache, care a operat la observatorul său particular (cu telescop de 40 cm) Starhopper din Sfântu Gheorghe. O performanță excepțională, motiv pentru care voi reda un „crez” de-al lui Felician Ursache, pe care acesta l-a făcut public chiar după momentul amintit: „Pentru entuziaștii în astronomie, pasionați de apărarea planetară sau nerăbdători să descopere noi corpuri celeste, cerul este cu adevărat deschis. Făceți-vă timp și observați-l prin toate mijloacele pe care le aveți - cu ochiul liber, binoclu sau telescop!”
Am scris atunci următorul catren:
3I/ATLAS
(Dedicație lui Felician Ursache)
Venea un corp interstelar
Chiar în sistemul nostru, clar.
Sigur, nu la noi acasă,
Ci să ia la Soare-o masă.
(Andrei Dorian Gheorghe)
De fapt, a fost a doua oară în acest an când Felician Ursache m-a uimit.
Prima dată a făcut-o la sfârșitul lui Martie, când mi-a trimis un exttras din clasamentul mondial al observatorilor de asteroizi și comete, unde observatorul său figura pe locul 7 în primul trimestru din 2025, după cinci observatoare profesioniste americane celebre și nu mai puțin faimosul Cerro Tololo Inter-American din Chile, ceea ce arăta că Felician Ursache era, la acea oră, cel mai bun astronom amator din lume la astfel de observații.
Iar pe 24 Octombrie 2025, el a trecut în viteză prin București și de abia am avut timp să bem o cafea de la dozator într-un parc, precum doi vagabonzi, și să ne facem un selfie, timp în care el m-a anunțat că, înainte cu o zi, a fost unul dintre cei numai trei iubitori ai cerului din lume (alături de doi din insula Tenerife, unde se află o parte din telescoapele Observatorului European de Nord) care au putut observa cum obiectul transneptunian (145274) a ocultat steaua SA278.
„Ocultațiile sunt exact ca eclipsele de Soare – a spus Felician –, în loc de Lună, în acest caz este un transneptunian, iar în loc de Soare este o altă stea, aceste ocultații fiind destul de rare.”
Iar eu ce altceva puteam să fac decât să mai scriu un astro-catren?
Câteodată într-un an
Primim în cer o acadea:
Un mic transneptunian
Mai ocultează câte-o stea.
(Andrei Dorian Gheorghe)
.jpeg)
*
Este consacrat faptul că tema cea mai des întâlnită în poezii este iubirea.
Și dacă tot am relatat despre zile de naștere, iată și o astropoezie de dragoste, cu accente science fiction, pe care am publicat-o inițial în engleză la AWB chiar în 14 Mai 2025, ziua în care am împlinit 65 de ani.
CĂSĂTORIE INTER-GALACTICĂ
Am vorbit online
cu o fată din galaxia Andromeda,
ne-am plăcut reciproc
și, cunoscând că dragostea
învinge orice obstacol,
am decis să ne căsătorim când
Milky Way (sau Via Lactea sau Calea Lactee)
va fuziona cu Andromeda.
Până atunci vom dormi congelați,
apoi ne vom trezi
în Milkdromeda.
Iată și linkul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/05/14/intergalactic-marriage-by-andrei-dorian-gheorghe
Editoarea americană a website-ului organizației mondiale Astronomers Without Borders, Andee Sherwood, m-a onorat atunci cu următorul răspuns:
„La mulți ani, Andrei!!! Felicitări!!!
Sper că ziua ta a fost specială și te-ai bucurat cu prietenii și asociații…
O zi specială pentru un om special.
Împlinirea a 65 de ani este o piatră de hotar în viața fiecăruia, așa că bucură-te de ea toată!
Am postat <Intergalactic Marriage> pentru tine pe blog.
Mi-a plăcut foarte mult cum ai folosit termenul Milkdromeda.
<Well done, my friend, well done!>
Mi-a mai plăcut și cum ai întors probabila sau eventuala unire a Căii Lactee cu Andromeda într-o <căsătorie>.
Încă o dată, mintea-ți creativă a înflorit în această poezie.”
*
PĂMÂNTUL, CALEA LACTEE, ANDROMEDA
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



*
Director: Andrei Dorian Gheorghe
Președinte fondator al SARM: Valentin Grigore
Web master: Florin Alexandru Stancu
Corectură: Ecaterina Rusu
Portal publicație: https://cosmopoetry.ro/noi-si-cerul-literar/
Adresa de contact: [email protected]
ISSN 1454-3052
mini-serial, medalioane, dialoguri și mini-antologii de astropoezie;
astro-foto-poezie, astrocatrene, diverse și poeme astrofotografice în
REGINA AURORELOR, ASTRO-HAMLET, COMETA LEMMON, PREZENTĂRI ȘI MINI-SPECTACOLE SARM DE ASTROPOEZIE, PRIETENIE ASTRO-LITERARĂ ȘI COMEMORAREA MARILOR POPULARIZATORI DE ASTRONOMIE VICTOR ANESTIN ȘI HARALD ALEXANDRESCU, MĂRUL LUI NEWTON, CU „OCHI DE PEȘTE” ÎN CANARE, SCORPIUS ȘI OPHIUCHUS, VARĂ LA STELE – PERSEIDE 2025, NOUTĂȚI „ASTRO” DIN SEPTEMBRIE 2025 DE LA SALONUL CULTURAL MIHAIL SEBASTIAN, ÎN CĂUTAREA AUROREI BOREALE, CULMI DE ANTI-ASTRONOMIE ȘI ASTRONOMIE, UN NOU RECORD MONDIAL DE LONGEVITATE ÎN ASTROPOEZIE, OBSERVATORUL STARHOPPER ÎN ACȚIUNE, CĂSĂTORIE INTERGALACTICĂ...
*
AURORELE POLARE
De Zigmund Tauberg
În nopţile polare se aratǎ
Perdele de luminǎ coloratǎ.
Deşi-i noapte polarǎ
Pe cer se desfǎşoarǎ
Spectacol de luminǎ, o minune
Şi şase luni dureazǎ-o stagiune,
Jucatǎ de radiaţii venite de la Soare,
Ca salǎ de spectacol, regiunile polare,
Tot ce trǎieşte-acolo e public spectator,
Ca scenǎ, atmosfera,
Stagiuni ce se repetǎ cât va dura şi Terra,
Totu-i condus de Soare, marele regizor.
Aceastǎ astropoezie face parte din volumul „Simfonia astralǎ”, cu prefaţă de Andrei Dorian Gheorghe şi astrofotografii de Valentin Grigore, publicat în 2019 de cel mai longeviv astropoet din lume.
Peste şase ani, în 28 Septembrie – 8 Octombrie 2025, acelaşi Valentin Grigore a condus o expediție a SARM chiar la Cercul Polar pentru observarea superbului fenomen.
Iatǎ un rezultat special:
REGINA AURORELOR
(1 Octombrie 2025, Tromsø, Norvegia)
Astro-foto-poezie observațională de Valentin Grigore
Aurora sub toate formele și culorile, lente sau cu evoluții rapide.
La final, a apărut această minunăție, care a evoluat rapid,
culori incredibile în mai puțin de un minut
de la apariție la dispariție:
Regina Aurorelor!



*
În vara lui 2015 am „coborât” cu vaporul din Suedia în Danemarca prin Strâmtoarea Øresund, trecând printre Insula Hven (unde Tycho Brahe și-a construit Observatorul Uraniborg) și Kronborg (așa-zisul castel al lui Hamlet), după care am publicat lucrarea de astro-turism în limba engleză „From Helsinborg to Helsingor, between Brahe and Hamlet” (o puteți găsi pe Cosmopoetry – SARM and Friends).
Peste 10 ani, pe 11, 12 și 13 August 2025, am publicat tot în engleză un mini-serial de astropoezie în trei episoade, „Astro-Hamlet”, pe website-ul organizației mondiale Astronomers Without Borders (cu 100.000 de urmăritori din 140 de țări, dar care nu are funcțional contorul extern al vizualizărilor).
Aş dori să mai precizez, înainte de a reda în limba română mini-serialul amintit, că voi folosi pentru el trei fotografii din 2015 și că (veți înțelege de ce atunci când îl veți lectura) supernova descoperită de Tycho Brahe în 1572 a zdruncinat conceptul „cerului stelelor fixe”, impus de biserică pentru multe secole de la tratatul „Almagesta” al lui Claudiu Ptolemeu din secolul 2 după Christos.
ASTRO-HAMLET
De Andrei Dorian Gheorghe
ASTRO-HAMLET (1) – SUPĂRAREA UNUI PRINȚ DANEZ
Sunt peste douăzeci de sateliți
în jurul planetei Uranus
numiți după colegii mei,
personaje shakespeariene.
Dar de ce tocmai eu,
cel mai spectaculos personaj
al Bardului din Avon,
m-am trezit cu numele dat doar unui crater
de pe satelitul Oberon?
Este nedrept și pentru aceasta
cer socoteală omenirii! -
spuse supărat Hamlet.
ASTRO-HAMLET (2) – INSULA CEREASCĂ A LUI TYCHO BRAHE (1546-1601)
Un rege al Danemarcei i-a dăruit
marelui astronom Tycho Brahe
o insulă (unde acesta și-a creat
observatorul Uraniborg)
pe care un alt rege al Danemarcei
i-a confiscat-o ulterior.
În ciuda realizărilor sale în
astronomia stelelor și planetelor,
Tycho Brahe a crezut că
planetele se învârtesc în jurul Soarelui
și împreună cu el înconjoară Pământul,
care este centrul Universului.
Tycho Brahe a fost un fel de
Hamlet al Doilea
salvat de supernova SN 1572.
ASTRO-HAMLET (3)
Într-un fel sau altul,
toți acei oameni minunați care
au contribuit la misiunile spațiale
au fost atinși de spiritul lui Hamlet:
„A zbura, sau a nu zbura -
aceasta este dilema.”
Redăm și linkurile de la AWB cu acest mini-serial, împreună cu reacțiile editoarei americane Andee Shwerwood:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/11/astro-hamlet-1-the-anger-of-a-danish-prince-by-and
Feedback Andee Shwrwood:
„Salut, Andrei.
Sper că te-ai bucurat de ultimul weekend.
Tocmai am postat ultima ta poezie (și cred că Prințul merita să aibă numele atașat de un satelit, el a fost înșelat!).
M-am bucurat de poezie și aștept să le citesc pe următoarele din această mini-serie.
Ai ales să scrii despre un <great subject> și ai făcut o <fine job> compunând poezia.
Bravo!”
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/12/astro-hamlet-2-tycho-brahes-heavenly-island-by-and
Feedback Andee Shwrwood:
„Salut. Andrei.
Îți mulțumesc pentru că mi-ai trimis azi al doilea episod din serialul tău.
Tycho Brahe a fost o persoană interesantă și m-a bucurat să învăț mai mult despre el mulțumită poeziei tale.
Sunt curioasă să văd a treia parte a serialului și despre cine vei mai scrie.”
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/08/13/astro-hamlet-3-by-andrei-dorian-gheorghe
Feedback Andee Shwrwood:
„Salut. Andrei.
<To fly or not to fly...>
Doar dacă am avea aripi.
Astropoezia ta finală a fost perfectă pentru a încheia mini-serialul.
Îți mulțumesc mult pentru poezie și pentru că ți-ai impărtăşit din nou talentul pentru acest blog.”
În încheierea acestui capitolaș, preiau trei idei din proiectul din 2015 și le redau în limba română:
TREI TIPURI DE MORALĂ ÎN STRÂMTOAREA ØRESUND
De Andrei Dorian Gheorghe
O MORALĂ PENTRU INSULA LUI BRAHE
Uneori astronomia creează holograme în sufletele noastre.
O MORALĂ PENTRU CASTELUL LUI HAMLET
Uneori literatura este mai seducătoare ca istoria.
CONCLUZIE
A fi sau a nu fi
o stea catalogată
înseamnă a simți sau a nu simți
armonia omenească.
*
În partea a doua a super-evenimentului Târgoviște Astro-Space-Fest 2025, desfășurată la Runcu Stone în organizarea SARM, Cosmin Sorin Micloș (președinte fondator al Asociației Ucenicul Astronom cu sediul în Miercurea Ciuc și membru în consiliul de conducere al SARM) a fotografiat o cometă foarte spectaculoasă pe 19-10-2025.
Adaptând un text mai vechi și combinându-l cu imaginea a rezultat următoarea creație cosmopoetică:
Bună dimineața cu Cometa C/2025 A6 (Lemmon)
Astro-foto-poezie de Cosmin Sorin Micloș
Bună dimineața.
Am scris un haiku.
HAI CU LUMINA!!!

*
Urmează scurte relatări despre...
PREZENTĂRI ȘI MINI-SPECTACOLE DE ASTROPOEZIE ALE SARM
ÎN PRIMA PARTE A LUI 2025
Astrocatrene, texte și poeme fotografice de Andrei Dorian Gheorghe
Jupiter, Soare și Luna
Mi-au făcut mai bună luna.
Nu lună a sindrofiei,
Ci Luna Astronomiei!
Pe 11 Aprilie 2025, sala de la parterul Observatorului Municipal Amiral Vasile Urseanu din București a găzduit o celebrare în cadru restrâns a Lunii Mondiale a Astronomiei 2025 (eveniment anual organizat de Astronomers Without Borders), la care au participat coordonatorul național al AWB pentru România (și președinte al SARM) Valentin Grigore, personalul observatorului (în frunte cu coordonatorul Adrian Bruno Șonka) și unii dintre membrii Filialei SARM București.
Au avut loc discuții serioase și vesele despre astronomie (conduse de Adrian Sonka), Valentin Grigore și-a prezentat ultimele astrofotografii, Ion(uț) Moraru, Erik Culescu, Delia Moțoc, Ștefan Niciev, Alex Vizitiu și Andrei Dorian Gheorghe au recitat astropoezii, ultimul prezentându-și și cartea „Cronici astronomice jubiliare 2023-2024 printre astropoezii campioane...”, Editura Astromix, 2025.
Nu sunt mai multe stele peste Bârlad,
Ci se descoperă-ntr-un mai mare grad
Astfel de lumini doar la observator
C-un telescop și-un om mai pătrunzător.
Pe 8-10 Mai 2025 m-am prezentat la întotdeauna frumoasa sesiune de astronomie a simpozionului cultural anual din Bârlad, o admirabilă acțiune tradițională deschisă personalităților din diferite domenii din România și Republica Moldova.
Organizată mereu impecabil de coordonatorul complexului astronomic local, Dumitru Ciprian Vîntdevară (care a descoperit numeroase stele variabile, o novă roșie luminoasă și o novă extragalactică), această sesiune de astronomie i-a avut ca oaspeți principali în acest an pe astronoma emerită Magda Stavinschi (fostă directoare a Institutului Astronomic al Academiei Române și președintă a două comisii ale Uniunii Astronomice Internaționale), pe fondatorul școlii românești a descoperitorilor de stele variabile, Jan Ovidiu Tercu (coordonator al complexului astronomic din Galați), pe fosta olimpică și actuală profesionistă la Institutul Astronomic, Ruxandra Toma, precum și pe recordmanul național la descoperirea de stele variabile prin metoda „survey”, Gabriel Neagu, tânăr ambasador al American Association of Variable Star Observers.
Au fost, de asemenea, expuse și ultimele cărți de la editura de cultură astronomică Astromix.
Iar pentru mine a fost o onoare să contribui la atmosfera plăcută a evenimentului prin recitarea a circa 15 astrocatrene de-a lungul întregii sesiuni.
(Mă onorează, totodată, și a treia poză, unde apar cu organizatorul Ciprian Vîntdevară, care ține în mâini ultimele mele două cărți.)
Sunt oameni care-n diferite feluri
Au inclus zboru-n Spațiu printre țeluri.
Dar dacă-ți iei bilet gratis la SpaceFEST,
Nicio rachetă nu o să îți dea rest!
Pe 9-11 Mai 2025, Universitatea Politehnică București a organizat mega-evenimentul public București SpaceFEST 2025, dedicat științelor spațiale.
Între acestea, două sesiuni de astronomie au fost încredințate, chiar în amfiteatrul principal din clădirea rectoratului, celor mai îndrăgiți și activi popularizatori de astronomie, Adrian Șonka și Valentin Grigore, vestiți și pentru umorul și, uneori, maniera poetică prin care explică tainele și frumusețile Universului.
Mi-am găsit și eu puțin loc printre demostrațiile celor doi maeștri, întâi pe 10 Mai, printr-o scurtă prezentare individuală de astropoezie, iar pe 11 Mai coordonând un mini-spectacol de astropoezie cu participarea lui Alec Bartos, Ion(uț) Moraru, Ștefan Cristache și Ștefan Niciev.
A mai existat pentru unii spectatori și magia atingerii unor „pietre venite din cer” – meteoriți din colecția gorjanului Răzvan Andrei.
Iar acum sunt bucuros întrucât, pentru finalul poemului fotografic următor, am reușit să prind și o poză cu simpaticii Adrian Șonka și Alex Vizitiu (autor a două dintre fotografiile de mai jos) la București SpaceFEST 2025.
*
Pe 9 Mai 2025 am avut bucuria unei scurte întâlniri la Bârlad cu profesorul Ioan Adam, președintele fondator al celei mai active organizații de astronomie în mediul școlar din România, Asociația Astronomică Sirius, organizatoare a numeroase evenimente naționale astronomice și ecologice pentru toate vârstele (inclusiv concursuri literare pentru elevi), participantă la multe programe internaționale și pregătitoare de olimpici în astronomie.
PRIETENIE ASTRO-LITERARĂ
Când doi astro-prieteni se întâlnesc,
Totul în jurul lor devine ceresc.
Iar dacă schimbă-ntre ei cărți frumușele,
Poți fi sigur că ascund stele în ele!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Într-adevăr, a existat și un schimb astro-literar: i-am dăruit cartea mea „Cronici astronomice jubiliare 2023-2024 printre astropoezii campioane...”, iar domnia sa mi-a oferit ultimele două numere ale revistei pe care a înființat-o și o conduce din 1999, „Pași spre Infinit”, practic cea mai longevivă revistă de astronomie din istoria României, care include și o rubrică permanentă de cosmopoezie și ar trebui să devină o țintă pentru orice bibliofil.
Ulterior, același Ioan Adam a inițiat comemorararea a doi mari popularizatori de astronomie (150 de ani de la nașterea lui Victor Anestin și 80 de ani de la nașterea lui Harald Alexandrescu) pentru care am publicat o astropoezie în engleză pe website-ul Astronomers Without Borders pe 30 Mai 2025, apoi în română în revista sa „Pași spre Infinit”, nr. 53, la sfârșitul unui articol pe care l-am dedicat celor doi.
Despre această astropoezie, americanca Andee Sherwood (editoarea AWB) mi-a scris: „Este o compozitie foarte interesantă și informativă și, ca întotdeauna, a fost o plăcere să o postez azi pentru tine.”
Dar acum prefer să nu indic linkul (cei interesați o pot găsi ușor, accesând butonul „blogs” de la AWB și căutând-o după dată), ci doar să redau o variantă mai scurtă a ei:
COMEMORÂND DOI CAMPIONI ROMÂNI ÎN POPULARIZAREA ASTRONOMIEI
De Andrei Dorian Gheorghe
Victor Anestin (1875-1918),
fondator al primei reviste de astronomie
din România,
și Harald Alexandrescu (1945-2005),
fost coordonator al
Observatorului Municipal București,
și-au asumat explicarea luminii stelelor
într-un mod emoțional
pentru oamenii din țara lor
în timpuri diferite.
Morala:
Da, comoara cea mai pură
Care nu are măsură
Și din stele ne-a fost dată:
Lumina unificată!
*
În 2025 s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Petre Vlad, cel care avea să fie arestat politic de regimul comunist pe când era student la Litere, iar apoi avea să publice poezii în mai toate revistele literare importante sub diferite pseudonime, fixându-se în cele din urmă la Dominic Diamant.
După Revoluție a putut să-și publice circa treizeci de volume de poezie, proză și eseu.
Din 1996 a fost participant permanent la Festivalul de Cosmopoezie și la antologiile de astropoezie în limba engleză ale SARM, devenind și unul din cei șase laureați cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie.
Am ales a exemplifica din creația lui o perlă astropoetică publicată inițial în limba engleză în super-proiectul internațional „Newton and the Striking Apple” (pornind de la legenda cu fructul care l-a inspirat pe descoperitorul legii atracției universale!) din 2007 de pe website-ul Cosmopoetry – SARM and Friends, ce va fi însoțită de o fotografie pe care i-am făcut-o în 2014 și pe care am publicat-o prima dată în același an într-un alt proiect de pe același website, „An Apostle near Dejhagascar”.
Cu acest prilej inaugurăm și rubrica în serial „Galerie cosmopoetică de aur”.
MĂRUL LUI NEWTON
De Dominic Diamant
Dormea Newton obosit
Când, deodată, s-a trezit:
-Doamne, cum o fi în Rai
Dacă și aici, pe plai,
Tu cu măru-n cap îmi dai?
-Nu te văita ca un rege!
Caută și înțelege
Că la mijloc e o lege!
*
Oriunde sub stele, Lună și Soare,
Inclusiv în Insulele Canare,
Poți să acționezi pescărește
Făcând poze în stil... „ochi de pește”.
(Andrei Dorian Gheorghe)
Revenind la expediția „Canare 2025” a SARM, vom prezenta trei astrofotografii realizate în La Palma și marcate de farmecul metodei „fisheye” (cu: 1. Conjuncție Lună-Pleiade, Venus, lumina zodiacală, airglow, 23-06-2025; 2. Calea Lactee, 27-06-2025; 3. Lumina zodiacală, Calea Lactee, airglow verde în zori, 28-06-2025).
În fond, Insulele Canare sunt înconjurate de apele pline de pești ale Oceanului Atlantic!
CU „OCHI DE PEȘTE” ÎN CANARE
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



*
În astrologia clasică, luna Noiembrie aparține în proporție de mai bine de două treimi de Zodia Scorpionului (Scorpio, 23 Octombrie – 21 Noiembrie) și în rest de Zodia Săgetătorului (Sagittarius, 22 Noiembrie – 21 Decembrie).
Dar în astronomie, unde se ține cont de evoluția datorată mișcării de precesie a axei de rotație a Pământului, Soarele trece aparent prin constelația Balanța (Libra) în 30 Octombrie – 23 Noiembrie, apoi prin constelația Scorpius în 23 Noiembrie – 29 Noiembrie, după care prin constelația Ophiuchus (29 Noiembrie – 17 Decembrie), cea din urmă nefiind astrologic inclusă în Zodiac.
Le-am dedicat totuși câte un catren constelațiilor Scorpius (numită după scorpionul desemnat de zeița Artemis ca să-l înțepe pe neconvenabilul vânător Orion) și Ophiuchus (sau „omul cu șarpele”, numită după cel ce a fost zeul medicinei în mitologia greacă, Asclepios – sau Esculap în latină), bazate pe stelele principale din cadrul acestora.
CONSTELAȚIA SCORPIUS
Când vin să te ia cu duba
Antares, Akrab și Dschubba,
Să nu ridici prea mult tonul
De te-nțeapă Scorpionul!
(Andrei Dorian Gheorghe)
CONSTELAȚIA OPHIUCHUS
Rasalhague și cu Sabik
Te pot vindeca un pic,
Însă steaua Cebalrai
Te-azvârle direct în Rai!
(Andrei Dorian Gheorghe)
*
În vara lui 2025, SARM a organizat trei tabere de astronomie la Runcu Stone în județul Dâmbovița, două dintre ele formând a 33-a ediție a manifestării „Perseide”.
Pe 2 August, în cadrul taberei „Vară la stele – Perseide 2025”, am coordonat un spectacol de astropoezie pentru elevi, care a fost îmbogățit de o prezentare de instrumente pentru astrofotografie făcută de tânărul David Justin, de una despre planete făcută de Alex Vizitiu și de o prezentare poetică despre cer de Valentin Grigore.
Aceasta a fost, totodată, și o celebrare a celei de-a 30-a ediții a Festivalului de Cosmopoezie al SARM, prima lui ediție având loc în 1996 tot la manifestarea „Perseide” (dar atunci s-a desfășurat la Salonul Artelor de la Primăria Târgoviște, cu un „supliment” la Cabana Babele din Bucegi).
Printre participanți s-au numărat și medaliatul cu argint la ultima Olimpiadă Internațională de Astronomie și Astrofizică pentru Juniori, Mihai Teșileanu, și medaliata cu bronz la ultima olimpiadă națională de același fel, Ariel Voicu.
Rezultatul a constat în două mini-antologii de astropoezie, pentru care am apelat și la autori consacrați din SARM.
(Citindu-le, veți înțelege de ce am afirmat de mai multe ori că elevii care observă cerul pe viu, cu îndrumarea unor astronomi de calitate, pot fi mai performanți în astropoezie decât poeții consacrați care caută cerul doar pe Internet.)
Le vom reda în continuare într-un concept îmbinat cu câteva poeme fotografice despre aceste evenimente.
PERSEIDE 2025 LA RUNCU STONE
-UN APUS DE SOARE LA RUNCU STONE
Poem astrofotografic de Andrei Dorian Gheorghe
-PERSEIDE 2025
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



-METEORI DE VARĂ 2025
O mini-antologie de astropoezie a SARM
Perseus a zburat
călărind calul înaripat Pegasus.
Meteorii Perseide (copiii lui)
au învățat să-i ducă singuri
zborul mai departe.
(Andrei Dorian Gheorghe, București)
Cerul este moștenirea
pe care am primit-o gratis.
Ce-ar fi să ne închipuim
că facem parte
dintr-un curent de meteori?
(Valentin Grigore, Târgoviște)
Meteorii cad,
noaptea plânge scântei vii,
dor în zbor efemer.
(Alex Vizitiu, Bucuresti)
În orașul meu
poluarea luminoasă mă orbește,
multe mașini produc poluare sonică
și risc adesea să fiu lovit
de biciclete, mașini și oameni neatenți.
Dar la munte descopăr liniștea stelelor,
iar înalții meteori nu mă pot lovi.
(Andrei Dorian Gheorghe, București)
Stele cădeau frumoase în zare,
mă făceau să uit de-al inimii tale dor.
Ochii tăi îmi luminau calea
și melancolie vedeam în noaptea
stelelor căzătoare.
(Alexandru David Datcu, 18 ani, București)
Vara la stele eu mi-o petrec,
acolo prieteni buni îmi fac,
deși uneori sunt nori, noi ne jucăm
sau mai multe învățăm despre cer.
Când vremea-i bună, umblăm prin păduri,
iubim copacii pentru roadele lor,
mai stăm și admirăm natura
netulburată până acum de om.
Noaptea este actul principal,
stele nevăzute de acasă în forme diverse,
poți vedea Calea Lactee,
meteori sau chiar câțiva bolizi.
(Sophia Maria Andrei, 12 ani, Târgoviște)
Se văd stele căzătoare,
se văd stele călătoare,
ace de lumină pe cer
atrăgându-ți privirea pentru o clipă.
Încerci să-ți pui o dorință
într-o piatră muritoare,
dar până să o rostești
ea dispare.
(Ariel Voicu, 13 ani, București)
Un bolid și un meteorit
tocmai ce s-au întâlnit.
„Hei, bolide, ce mai faci?
Iarăși fugi, iarăși tragi
la carul Universului?”
Iar bolidul spuse:
„Cum îndrăznești să judeci
puterea mea și a stelelor
și a tuturor fenomenelor cerești?
Eu, bolid superb,
sunt un rege,
stăpân pe cerul nopții!
Eu râd chiar și în fața morții!”
Însă…
Ultimele cuvinte ale bolidului
nu s-au înregistrat.
A căzut și mort s-a aflat.
Și așa, al nostru meteorit
singur a rămas
și la soarta lui s-a tot gândit
până ce un geolog a sosit
și acasă l-a luat
și l-a tot studiat.
Iar meteoritul nostru s-a văzut
pe o masă admirat.
Fericit, a adormit.
(Maya Pop, 15 ani, Brașov)
Meteori, lacrimi cerești,
eu sunt singur… tu mă străjuiești.
Trec mișcările diurne,
merg și eu, nu lăsa urme,
lumini terestre bagă stele-n urne,
viața vor ca să le-o curme…
Cu dor cântă fanfare nocturne.
(Ștefan Cristache, 17 ani, Târgoviște)
Am lipsit
ca valul refluxului.
M-ai părăsit
ca Luna cerul.
Te-am așteptat
asfințindu-ți sorii.
M-ai înșelat
ca stelele
meteorii.
(Alec Bartos, Cluj-Napoca)
Chitară plină
Cu stele electrice,
Cer în fierbere.
(Constantin Kapitza, București)
Un astronom faimos m-a întrebat:
„Ce simbolizează pentru tine
principalii curenți meteorici de vară?”
I-am răspuns:
„Apele cerului (Delta Acvaride de Sud)
ne spun să nu ne lăsăm împunși
de coarnele vieții (Alpha Capricornide),
ci să prețuim zborul (Kappa Cygnide)
și vitejia eroică asemănătoare meteorilor
ce înfruntă atmosfera (Perseide).”
(Andrei Dorian Gheorghe)
Această mini-antologie a fost publicată pe website-ul Astronomers Without Borders în ziua de 7 Septembrie 2025:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/07/summer-meteors-2025-a-mini-anthology-of-sarm-by-an
Răspunsul editoarei americane Andee Sherwood a fost:
„Salut, Andrei.
Colecția voastră de astropoezii este MINUNATĂ!
Tu, Valentin și copiii ați scris poezii atât de inteligente și adorabile!
Îți mulțumesc mult că ai pus împreună această colecție și ai trimis-o către Astropoetry Blog.
Fiecare poezie a împărtășit emoție despre experiența curenților de meteori și toate au părut să vină cu adevărat din inimile autorilor.”
-SPECTACOL DE ASTRO-COSMO-POEZIE
Poem fotografic de Andrei Dorian Gheorghe
-SUB ASTRE
O mini-antologie de astropoezie a SARM
TABĂRĂ DE ASTRONOMIE
De Andrei Dorian Gheorghe (București)
Într-o tabără de astronomie,
adulții devin copii când privesc cerul
cu ochiul liber,
iar copiii devin adulți când privesc cerul
prin telescop.
O PRIVIRE LA STELE
De Valentin Grigore (Târgoviște)
Trebuie să privim stelele împreună
pentru că ele nu strălucesc singure.
O privire la stele
îți aduce speranța
de a te ridica.
HAIKU
De Alex Vizitiu (București)
Canale de ionizare,
lumini ce străbat noaptea -
tăcere electrică.
LUNA
De Adda Cristiana Mitrache (14 ani, Târgoviște)
Ce vestește Luna în cer?
Noaptea ce vine din trecut.
Stele înconjoară
lumina sa cu viață,
de pe umeri cade o povară
căci ea dintr-o dată te poate cuceri.
Ca o farfurie de cașcaval,
ea creează valuri mari la mal.
Noaptea se sfârșește.
Adio! Lumina Lunii
ziua nu o mai primește!
AURORA BOREALĂ
De Alexandru David Datcu (18 ani, București)
Soarele ne trimite un semn vital,
devenim culori,
suspin la orizont…
De la nord, peste barcă,
apar lumini.
Lacrimi pe cer,
sentimente pier,
aurora dispare…
dorul reapare!
AMENINȚAREA CUMETREI COMETE
De Alec Bartos (Cluj-Napoca)
Încă o orbită, te rog,
mai vreau să dau din coadă!
Îți cer mult, Prea-Luminosule?
Nu-ți ajunge că te orbitez
regulat în tăcere, de atâta timp…
Și n-am zis nimic?
Știu că te bucuri!
Nu-ți poți ascunde…
erupțiile solare.
Dar, deși nu-i frumos,
te ameninț calculat!
De mă arzi iar,
la următoarea orbită
îmi las coada
șopârlistic.
PRIN OCHII MEI
De Sophia Maria Andrei (12 ani, București)
Prin ochii mei văd stelele,
sute, mii, câte-or fi?
Constelații prind contur
și mai cade câte-un meteor.
PRINZĂTOAREA DE STELE
De Ariel Voicu (13 ani, București)
Cea mai întunecată parte a Universului
trage milioane de stele
pentru un inel de lumină.
Atrage tot:
stele, planete…
și face o colecție mică,
le adună pe toate,
creând o galaxie de posibilități și mistere.
HAIKU
De Constantin Kapitza (București)
Aceiași zidari
Într-o Cale Lactee,
Ostrovul nostru.
CÂT DE GREU?
De Ion(uț) Moraru
Cât de greu i-ar fi unui om
să ajungă pe Marte?
Acolo, robotul Curiosity a putut
să se plimbe pe Muntele Sharp,
roverul Perseverance a adunat
mostre cu jeturi de laser,
iar elicopterul Ingenuity a demonstrat
că poate zbura pe altă planetă decât Pământul,
ceea ce, cred,
face destulă istorie.
ÎNTR-O TABĂRĂ DE VARĂ A SARM
De Andrei Dorian Gheorghe (București)
Pe un platou montan
cu vreo 10 telescoape
și vreo 25 de iubitori ai cerului…
Unul spune că pe cer se văd
avioanele, care zboară mai încet,
sateliții artificiali, care zboară mai repede,
și meteorii, care zboară cel mai repede.
Unul se întoarce spre Cassiopeia
și rămâne țintuit de farmecul ei.
Unul se bucură că a văzut un meteor.
Unul zice despre constelații
că Serpens ar trebui să se numească Draco,
iar Draco ar trebui să se numească Serpens.
Doi cățeluși, fani ai evenimentului,
latră din când în când aprobator,
prevestind că întoarcerea cerească
a câinilor lui Orion
nu este departe.
Această mini-antologie a fost publicată pe website-ul Astronomers Without Borders în ziua de 8 Septembre 2025:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/08/a-summer-under-the-stars-a-mini-anthology-of-sarm
Editoarea americană a AWB, Andee Sherwood, mi-a răspuns astfel:
„Salut, Andrei.
Sunt cucerită într-o manieră fericită citind toate poeziile din a doua colecție pe care mi-ai trimis-o.
Îți mulțumesc pentru ea și, dacă poți, mulțumește-le tuturor autorilor pentru frumoasele lor poezii.
Mulțumiri speciale pentru poezia ta despre cum adulții pot deveni copii la star party-uri.
Aproape că am uitat cât amuzament poate fi la un asemenea eveniment.”
-ÎN TABĂRĂ LA RUNCU STONE
(1. Venus și Jupiter; 2. Venus, Aldebaran, Hyade; 3. Foc de tabără astronomică)
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



-VARĂ LA STELE – PERSEIDE 2025
Poem fotografic de Andrei Dorian Gheorghe
*
Pe 16 Septembrie 2025, Salonul Cultural Mihail Sebastian a desfășurat o nouă ședință în care, pe lângă obișnuitele reprize literare și muzicale, profesorul Zigmund Tauberg a făcut loc astronomiei și astropoeziei.
De astă dată, domnia-sa a insistat asupra planetei Saturn (firesc, dacă ne gândim că această planetă se afla aproape de opoziție) și, printre altele, a citit o astropoezie din volumul său „Simfonia astrală” din 2019, dedicată unuia dintre cei mai interesanți sateliți ai acesteia:
ENCELADUS
De Zigmund Tauberg
De cercetezi cerul nocturn,
În depărtare e Saturn,
Planetă mare, majestuoasă,
Iar cercetarea ne arată
Că-i o planetă-nconjurată
De-o familie numeroasă
De sateliți, iar unul este
O lume demnă de poveste
Și Enceladus se numește.
El e un cosmic patinoar,
Un vast tărâm de gheață doar
Ce-ocupă-ntreaga suprafață.
Sub haina lui groasă de gheață
Se crede că există viață,
Astfel că n-ar fi de mirare
Că nu suntem viețuitoare
Aflate singure sub Soare
Și că minuni adevărate
Se-ascund în lumi îndepărtate.
La rândul meu, am încercat o mică celebrare a celor trei decenii de existență a mișcării de astropoezie și cosmopoezie a SARM (fondată în Septembrie 1995) și am dat citire unei astropoezii pe care am publicat-o întâi într-o cărticică din 1997, „Noile astroproverbe în versuri ale astronautului Sazartinus”, apoi am republicat-o în limba engleză în ediția 1999 a celebrului Calendar Astronomic anual de Guy Ottewell (80-90 de pagini luxoase A3, alcătuit de o super-echipă internațională, cu siglele Universității Furman și Ligii Astronomice din SUA – sponsorul Zilei Internaționale a Astronomiei – și în care, printre explicațiile tehnice, apar uneori citate despre Cosmos de clasici ai literaturii universale).
Există totuși o diferență între varianta veche și cea nouă a acestei astropoezii datorată faptului că Pluto era considerată planetă normală în 1999 (ceea ce nu mai este valabil din 2006, de când a fost reclasificată drept planetă pitică).
BULETIN DE IDENTITATE AL SISTEMULUI SOLAR
De Andrei Doran Gherghe
Locul nașterii și adresa:
Calea Lactee.
Strămoș:
Big Bang.
Semnalmente:
un corp sacru,
opt planete și zeci de sateliți,
mii de asteroizi și de comete,
zburdalnică materie meteorică.
Eliberat de secția de poliție
a seriei stelelor principale.
La „zona de astropoezie” a ședinței a mai contribuit și un poet reputat, din a cărui creație vom reda o poezie dintr-un volum mai vechi.
SACUL
De Constantin Kapitza
Aveam un sac cu stele plin
Şi m-am suit pe-o casă,
Le-am dat drumul, până-n senin,
În noaptea cea rămasă.
Pe fundul sacului, de dimineaţă,
Luceafărul se agăţase-n ţesătură,
L-am scos, apoi l-am șters bine pe faţă,
Iar marile cuvinte îi fierbeau în gură:
-Nu mă lăsa în sac, eu mă topesc
Şi lumea asta n-o s-o mai trezesc.
Mica celebrare a mișcării din SARM la Salonul Cultural Mihail Sebastian a avut și un invitat special, membru al acesteia încă din 1999.
Trei dintre astropoeziile citite de acesta au fost inițial publicate în limba engleză pe website-ul AWB (în traducerea mea) pe 30 Septembrie 2025.
Iată cum arată materialul respectiv în românește:
UN MEDALION DE ASTROPOEZIE CU ION(UȚ) MORARU
De Andrei Dorian Gheorghe
Prima lumină
a unui telescop nou –
o nouă viață!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Ion(uț) Moraru este unul dintre cei mai vechi și activi membri ai mișcării de astropoezie a Societății Astronomice Române de Meteori.
-TREI ASTROPOEZII DE ION(UȚ) MORARU
RADIAȚIA LYMAN-ALFA, PRIMA LUMINĂ
Capul mi se pierde în iarbă
la fel ca steaua aceea în miezul nopții,
trei sute de milioane de ani
după Big Bang,
când fotonii, eliberați, au început
să zboare sprințar spre noi.
MONSTRUL DIN VIRGO
Variații de luminozitate la sute
de milioane de ani lumină de noi
ne-au făcut să îndreptăm telescoapele
s-o cunoaștem pe Ansky.
Prima dată când o gaură neagră supermasivă
a fost văzută cum se trezește,
o bulă care orbitează în jurul astrului,
ca un cocon,
aceasta ar emite ultraviolete și lumină,
apoi infraroșii și raze x.
În același timp,
un obiect necunoscut gravitează
în jurul mastodontului.
Vom asista la micul dejun
al acestui monstru?
DRUM ANCESTRAL CU POLUARE LUMINOASĂ
Nu se bucură mai mult
de reflexia Lunii și a stelelor în mare
bebelușii de broască țestoasă?
Eclozează noaptea la unison,
când aerul este mai rece
și prădătorii sunt mai puțin numeroși,
deci viața le este ocrotită.
Doar că se aprind în zare luminile artificiale
și viitoarele țestoase merg spre om,
să îi arate acestuia cât e de mare.
Iată și linkul către lucrarea aceasta în forma de la AWB:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/09/30/an-astropoetry-medallion-with-ionut-moraru-by-andr
Și reacția editoarei americane Andee Sherwood, după care voi încheia relatarea cu câteva imagini de la eveniment:
„Salut, Andrei.
Am decis să postez pe blog minunatele poezii pe care mi le-ai trimis mai devreme.
Poezia ta este <great>, oamenii primesc o nouă viață odată ce încep să observe prin telescop.
Ei devin dependenți de cerul nopții, consumați de minunile de deasupra noastră.
Ei primesc de asemenea o nouă viață odată ce realizează că sunt mai multe de văzut decât nori, Lună și Soare.
Nu este uimitor cum privitul cerului nopții ne capturează cu totul?”
16 SEPTEMBRIE 2025 – O DUPĂ AMIAZĂ CU PATRU ASTROPOEȚI
Poem fotografic de Andrei Dorian Gheorghe
*
Salutând revenirea unui inginer astropoet care mi-a fost alături încă din 1987 (când nu se putea face mai nimic din cauza rigidității sistemului politic!) în ideea realizarii unei mișcări de poezie a Cosmosului și a devenit ulterior unul dintre cei șase laureați cu Marele Premiu Național pentru Astropoezie, redăm mai jos un material pe care l-am publicat inițial în limba engleză (în traducerea mea) pe website-ul AWB în 3 Octombrie 2025 și pe care îl vom însoți de o astrofotografie de Valentin Grigore (realizată pe 29 Martie 2025 la Runcu Stone).
UN DIALOG DE ASTROPOEZIE CU VICTOR CHIFELEA
De Andrei Dorian Gheorghe
Timpu-i bani – spun unii.
Dar timpu-i și Universul
cu stele!
(Andrei Dorian Gheorghe)
Victor Chifelea este cel mai vechi coechipier al meu în mișcarea de creație a SARM și unul dintre cei care au primit Marele Premiu Național pentru Astropoezie.
TIMPUL
De Victor Chifelea
Eficiența timpului săgeată
pornită din nucleu fundamental
lovește fără greș
oricând, orice și pe oricine.
Astfel se duc și vin noian de stele,
trec lumi, se învolburează nebuloase,
iar galaxii dispar sau se desprind
în ritm de supernove explodate.
Și până și pe mine m-a străpuns
căci ieri eram boboc, azi floare,
iar mâine veștedă petală
purtată de-un vânt rece de uitare.

Linkul de la AWB cu această lucrare este următorul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/03/an-astropoetry-dialogue-with-victor-chifelea-by-an
Și reacția editoarei americane Andee Sherwood:
„Salut, Andrei.
Multe mulțumiri pentru poezia ta și poezia lui Victor de azi.
M-am bucurat de ambele și am apreciat efortul care a dus la compunerea fiecăreia.
Poezia lui Victor are un sfârșit minunat prin transformarea <personală> dintr-un boboc într-o petală veștedă.
Versul final este de asemenea puternic și bine scris.
Trebuie să fie frumos să ai un asemenea prieten astropoet în SARM.”
*
Revenim la expediția SARM de la Cercul Polar.
Iată o confesiune tulburătoare a conducătorului expediției, urmată de o mini-antologie SARM de astro-haiku (în care a fost inclus și un textuleț de un iubitor al cerului de mare valoare internațională din Diaspora, Ovidiu Văduvescu din Insulele Canare, lider al proiectului descoperitor de asteroizi EURONEAR) inspirată de fotografiile acestuia, iar în final o imagine semnificativă de grup realizată tot de Valentin Grigore:
ÎN CĂUTAREA AUROREI BOREALE
(Alta, Norvegia, 30 Septembrie 2025)
Poveste de Valentin Grigore
Furtuna geomagnetică din această perioadă
a generat un spectacol al aurorei greu de descris în cuvinte.
Nu mi-am imaginat vreodată că se poate vedea așa ceva!
Timp de câteva ore,
aurora a avut toate formele de manifestare și toate culorile posibile.
Cu ochiul liber s-a văzut foarte clar
culoarea verde intens în zonele foarte luminoase,
verde pal și gri în zonele mai slabe,
nuanțe de roz-roșu și ceva nuanțe de mov pal.
Dinamica a fost foarte mare la început.
Arcade, perdele și vârtejuri care se deplasau repede sau foarte repede.
Forme verzi mai statice.
Apoi aurora a devenit o pânză colorată,
o pânză fină de nori prin care abia se mai vedeau câteva stele,
fundal colorat pe care evoluau diverse forme mai luminoase,
cu structuri clar definite.
Au fost ore în care am crezut că suntem într-un vis frumos
din care nu voiam să fim treziți.
HAIKU-URI DESPRE AURORA BOREALĂ
O mini-antologie a SARM
Luminile Nordului
De Andrei Dorian Gheorghe
Aurora boreală –
cântec solar
orchestrat de Terra
Urare pentru astro-expediționarii în Nord
De Ovidiu Văduvescu
Cer senin
și „poluat” doar cu
aurore boreale!!!
Nopți polare
De Zigmund Tauberg
În nopți polare
apar culori superbe,
vii aurore.
Aurora din mine
De Constantin Kapitza
Tu, aurora
boreală din mine,
ce fericire!
Aurora Boreală
De Ion(uț) Moraru
Rochie multicoloră –
Apollo i-o lucrează
Terrei
Dulce marmeladă cerească
De Alex Vizitiu
Pânze în curgere –
verde, roz se destramă
peste munți tăcuți
După cum arăta aurora...
De Valentin Grigore
...așa au fost
și emoțiile noastre.
Măreție pe cer!

Această mini-antologie a fost inițial publicată în limba engleză la AWB pe 13 Octombrie 2025 la adresa:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/13/northern-aurora-2025-a-mini-anthology-of-sarm-by-a
Iar editoarea AWB, americanca Andee Sherwood, mi-a răspuns:
„Multe mulțumiri pentru mini-antologia cu astro-haiku de la atâția dintre prietenii tăi.
Mă uimește întotdeauna cum reușești să culegi și să traduci fiecare piesă și apoi să trimiți o colecție pentru blog.
Faci o muncă adorabilă, Andrei, pentru blog, și încă o dată a fost o plăcere să postez aceasta pentru tine, împreună cu fotografia foarte <COOL>.”
*
CULMEA ANTI-ASTRONOMIEI
De Andrei Dorian Gheorghe
Să se facă un complex de astronomie
Spre a se observa cerul cu simpatie
Și apoi printre acțiunile mai grele
Să fie-nchis noaptea să nu mai vadă stele!
Din nefericire, după Revoluție au fost semnalate mai multe cazuri în care funcționari numiți și plătiți de stat să se îngrijească de gestionarea culturii și științei din România nu doar că nu au făcut-o cum se cuvenea, ba unii dintre ei chiar au pus contre grosolane astronomiei.
Un asemenea caz s-a produs recent la complexul astronomic din Galați, care aparține de complexul muzeal local de științele naturii.
De acolo a răzbătut faptul că managerul general a închis complexul astronomic pe timpul nopții (inclusiv pentru publicul vizitator) și a desființat programul Astroclubul Călin Popovici (numit după fondatorul școlii românești de observatori de stele variabile), deși coordonatorul observatorului împreună cu membri ai acestui astroclub au creat aici un centru excepțional de astronomie, descoperind din 2012 încoace numeroase stele variabile și realizând o serie de observații importante ale cerului, precum și performând la nivel înalt în educația prin astronomie și pregătirea tinerilor olimpici în domeniu.
Aceasta în condițiile în care, spre comparație, complexele astronomice publice din Occident au posibilitatea și merg pe varianta de a atrage cât mai mulți astronomi amatori pentru a le ajuta în activitățile lor!
Ca o primă încercare de restabilire a normalității este de menționat petiția inițiată de tânărul amabasador al American Association of Variable Star Observers, Gabriel Neagu (descoperitor a peste 100 de stele variabile prin metoda „survey”) și adresată autorităților superioare, pe care au semnat-o cu promptitudine sute de iubitori ai cerului din România.
Cât despre artizanul marilor împliniri astronomice ale gălățenilor, fondator al școlii românești de descoperitori de stele variabile, coordonator al complexului astronomic local, doctor în științe ale educației și specialist în didactica astronomică, eminentul astronom muzeograf Jan Ovidiu Tercu, este evident că acum acesta nu își mai poate desfășura activitatea complexă și de mare performanță.
Dorind o soluționare cât mai rapidă a acestei probleme nefirești pentru o țară din Uniunea Europeană, astfel încât complexul astronomic din Galați și astroclubul aferent să își reia activitățile tradiționale la turație maximă, ne permitem să încheiem mini-capitolul printr-o cugetare pitorească a reputatului astronom amintit mai sus, însoțită de o fotografie cu instituția gălățeană, pe care am făcut-o în 2013:
Fizica este peste tot, atât în bucătărie, cât și în Cosmos.
Numai că în cazul al doilea se numește... astrofizică!
(Jan Ovidiu Tercu)
*
-Unde preferi un astro-space-fest
Mai în afară de Bucharest?
-Ca să nu m-acuzi că merg pe șest,
Aș zice mai degrabă în Vest...
(Andrei Dorian Gheorghe)
În 15-23 Octombrie, Valentin Grigore și SARM au organizat Târgoviște Astro-Space-Fest (Festivalul Național de Astronomie și Explorare Spațială pentru Tineret) la Muzeul de Istorie din Târgoviște și la pensiunea montană Runcu Stone, un eveniment de mare complexitate (cu prezentări, expoziții și observații astronomice de cel mai înalt nivel, practic unul din cele mai importante evenimente de acest fel din istoria României), care s-a bucurat de o participare excepțională și a inclus și o gală de cosmopoezie pentru celebrarea a 30 de ani de existență a mișcării de acest fel a SARM.
Altfel spus, a fost o „culme de astronomie”!
Vom reveni cu amănunte în numărul viitor, nu înainte de a reda un mini-poem fotografic introductiv pe care l-am făcut despre această acțiune:
*
La ședința Salonului Cultural Mihail Sebastian din 16 Septembrie 2025 a avut loc și un turnir de astrocatrene dedicate celei mai spectaculoase planete, a șasea de la Soare și inelată (unii ar zice și că seamănă cu un cap de om cu pălărie), aflată aproape de opoziție, între liderul salonului și directorul Festivalului de Cosmopoezie al SARM.
Iată ce au citit cei doi, turnirul lor fiind însoțit în final aici de o lucrare „astroart” din 2024 (pe care am publicat-o inițial la AWB) a talentatei eleve târgoviștene Ioana Iulia Ilie:
SATURN
De Andrei Dorian Gheorghe
Acuzat de erezie,
Am făcut anestezie
Salutându-l de pe glie
Pe Saturn c-o pălărie.
SATURN
De Zigmund Tauberg
Printre planete, Saturn are
Inele mari, strălucitoare,
Care-au făcut ca el să fie
O cosmică bijuterie.

Apoi, chiar în ziua în care profesorul Tauberg a împlinit 98 de ani, 21 Octombrie 2025, am publicat în limba engleză acest turnir pe website-ul Astronomers Without Borders, anunțând că, astfel, Zigmund Tauberg și-a îmbunătățit propriul record mondial de longevitate în astropoezie.
Iată linkul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/10/21/saturn-an-astropoetry-dialogue-with-zigmund-tauber
... și răspunsul editoarei americane Andee Sherwood:
„Salut, Andrei.
Mulțumesc pentru noile poezii și urări fericite prietenului tău drag Zigmund Tauberg.
Publicând poezia lui este o cale adorabilă de celebrare a acestei zile speciale și a mulților săi ani de viață.
Vă doresc toate cele bune.”
Tot pe 21 Octombrie 2025, Salonul Cultural Mihail Sebastian a organizat prin Liana Tauberg, fiica distinsului profesor, un concert aniversar complex și uimitor dedicat acestuia în fața unui public ce a umplut până la refuz sala de spectacol.
Redau acum doar trei fotografii simbolice pe care le-am făcut cu acest prilej (dar voi reveni asupra evenimentului în numărul următor).
*
Pe 1 Iulie 2025, unul dintre observatoarele „survey”-ului ATLAS al NASA, cel din Chile, a reperat al treilea obiect interstelar din istorie care a pătruns în sistemul solar, mai mult ca sigur o cometă. Între cei ce s-au grăbit (inclusiv numeroase observatoare celebre) să confirme această descoperire (fotografiere, măsurători astrometrice și raport către Minor Planet Center), al treilea din lume, primul din emisfera nordică și cel dintâi dintre astronomii amatori a fost românul Felician Ursache, care a operat la observatorul său particular (cu telescop de 40 cm) Starhopper din Sfântu Gheorghe. O performanță excepțională, motiv pentru care voi reda un „crez” de-al lui Felician Ursache, pe care acesta l-a făcut public chiar după momentul amintit: „Pentru entuziaștii în astronomie, pasionați de apărarea planetară sau nerăbdători să descopere noi corpuri celeste, cerul este cu adevărat deschis. Făceți-vă timp și observați-l prin toate mijloacele pe care le aveți - cu ochiul liber, binoclu sau telescop!”
Am scris atunci următorul catren:
3I/ATLAS
(Dedicație lui Felician Ursache)
Venea un corp interstelar
Chiar în sistemul nostru, clar.
Sigur, nu la noi acasă,
Ci să ia la Soare-o masă.
(Andrei Dorian Gheorghe)
De fapt, a fost a doua oară în acest an când Felician Ursache m-a uimit.
Prima dată a făcut-o la sfârșitul lui Martie, când mi-a trimis un exttras din clasamentul mondial al observatorilor de asteroizi și comete, unde observatorul său figura pe locul 7 în primul trimestru din 2025, după cinci observatoare profesioniste americane celebre și nu mai puțin faimosul Cerro Tololo Inter-American din Chile, ceea ce arăta că Felician Ursache era, la acea oră, cel mai bun astronom amator din lume la astfel de observații.
Iar pe 24 Octombrie 2025, el a trecut în viteză prin București și de abia am avut timp să bem o cafea de la dozator într-un parc, precum doi vagabonzi, și să ne facem un selfie, timp în care el m-a anunțat că, înainte cu o zi, a fost unul dintre cei numai trei iubitori ai cerului din lume (alături de doi din insula Tenerife, unde se află o parte din telescoapele Observatorului European de Nord) care au putut observa cum obiectul transneptunian (145274) a ocultat steaua SA278.
„Ocultațiile sunt exact ca eclipsele de Soare – a spus Felician –, în loc de Lună, în acest caz este un transneptunian, iar în loc de Soare este o altă stea, aceste ocultații fiind destul de rare.”
Iar eu ce altceva puteam să fac decât să mai scriu un astro-catren?
Câteodată într-un an
Primim în cer o acadea:
Un mic transneptunian
Mai ocultează câte-o stea.
(Andrei Dorian Gheorghe)
.jpeg)
*
Este consacrat faptul că tema cea mai des întâlnită în poezii este iubirea.
Și dacă tot am relatat despre zile de naștere, iată și o astropoezie de dragoste, cu accente science fiction, pe care am publicat-o inițial în engleză la AWB chiar în 14 Mai 2025, ziua în care am împlinit 65 de ani.
CĂSĂTORIE INTER-GALACTICĂ
Am vorbit online
cu o fată din galaxia Andromeda,
ne-am plăcut reciproc
și, cunoscând că dragostea
învinge orice obstacol,
am decis să ne căsătorim când
Milky Way (sau Via Lactea sau Calea Lactee)
va fuziona cu Andromeda.
Până atunci vom dormi congelați,
apoi ne vom trezi
în Milkdromeda.
Iată și linkul:
https://my.astronomerswithoutborders.org/blogs/andrei-dorian-gheorghe/2025/05/14/intergalactic-marriage-by-andrei-dorian-gheorghe
Editoarea americană a website-ului organizației mondiale Astronomers Without Borders, Andee Sherwood, m-a onorat atunci cu următorul răspuns:
„La mulți ani, Andrei!!! Felicitări!!!
Sper că ziua ta a fost specială și te-ai bucurat cu prietenii și asociații…
O zi specială pentru un om special.
Împlinirea a 65 de ani este o piatră de hotar în viața fiecăruia, așa că bucură-te de ea toată!
Am postat <Intergalactic Marriage> pentru tine pe blog.
Mi-a plăcut foarte mult cum ai folosit termenul Milkdromeda.
<Well done, my friend, well done!>
Mi-a mai plăcut și cum ai întors probabila sau eventuala unire a Căii Lactee cu Andromeda într-o <căsătorie>.
Încă o dată, mintea-ți creativă a înflorit în această poezie.”
*
PĂMÂNTUL, CALEA LACTEE, ANDROMEDA
Poem astrofotografic de Valentin Grigore



*
Director: Andrei Dorian Gheorghe
Președinte fondator al SARM: Valentin Grigore
Web master: Florin Alexandru Stancu
Corectură: Ecaterina Rusu
Portal publicație: https://cosmopoetry.ro/noi-si-cerul-literar/
Adresa de contact: [email protected]
ISSN 1454-3052
*
© 2025 SARM
(Societatea Astronomică Română de Meteori)